Braşov: PORTRET/Adrian Mărcan, Figaro şi Don Giovani al Operei Braşov

Braşov: Baritonul a făcut carieră la Opera Braşov, Foto: Stelian Grăjdan

Baritonul a făcut carieră la Operă şi cochetează cu jazzul. A jucat pe scene de renume din ţară şi din străinătate.

Adrian Mărcan este un nume greu de uitat după ce îl asculţi cântând. Rolurile care i-au adus un succes răsunător şi datorită cărora a rămas în inimile a mii de oameni sunt Figaro, din piesa „Nunta lui Figaro", şi Don Giovani.

„Aici, în Operă, sunt strigat destul des cu aceste două nume. Le-am jucat de multe ori. Mă identific cu personajele şi în asta a constat şi succesul", recunoaşte baritonul. Succesul lui în carieră se contura, însă, de când era în şcoala generală.

„M-am născut la ţară şi am cântat de mic. La numai nouă ani am plecat la Liceul de Muzică din Cluj. Eu nu îmi doream atât de mult muzica, pe cât le spuneam alor mei. De fapt, îmi doream să scap de directorul şcolii la care învăţam", îşi aminteşte Adrian Mărcan.

Tatăl lui, cantor de meserie, îşi dorea ca fiul să îmbrace hainele preoţeşti, tocmai acesta fiind şi motivul pentru care l-a lăsat să meargă la Şcoala de Muzică. Fiul său era însă „prea libertin. Nu am putut să urmez canoanele bisericeşti şi am plecat mai departe, tot spre muzică", după cum recunoaşte chiar el.

Opera l-a disciplinat

Adrian Mărcan a învăţat de-a lungul vieţii să cânte şi muzică populară la violoncel şi la acordeon, muzică uşoară la chitară bass, dar nici dansurile nu i-au fost indiferente. „Am învăţat şi dans modern şi căluşarii, care este foarte greu. Pe timpul armatei am făcut de toate ca să treacă mai repede", îşi aduce aminte baritonul Operei Braşov.

În timpul facultăţii s-a angajat în corul Operei şi în cel al Filarmonicii din Cluj. În anul cinci de facultate a dat concurs la Opera din Braşov şi a obţinut un post în oraşul de la poalele Tâmpei. După numai un an a devenit şi profesor asociat al Facultăţii de Muzică din Braşov. „Mi-a fost foarte greu să plec din Cluj, pentru că acolo aveam toţi prietenii şi aveam o viaţă foarte lejeră. Aici am învăţat să fiu mai responsabil cu muzica şi cu meseria pe care mi-am ales-o. Aici mi-am dat seama că de fapt nu e aşa uşor cum pare din afară. Meseria asta cere foarte multă muncă, disciplină  şi sacrificii, dar îţi dă înapoi satisfacţii uimitoare", spune Adrian Mărcan.

Jazzul, a doua dragoste

În urmă cu un an, baritonul s-a hotărât să facă şi altceva şi să îşi umple timpul liber tot cântând. Aşa a apărut ideea de a reînfiinţa o trupă care în urmă cu 14-15 ani era în mare vogă: The Sinners Quartet. Alături de doi dintre „bătrânii" trupei şi de un alt coleg, au început repetiţiile la piesele care îi propulsează acum pe multe scene şi la foarte multe evenimente. „Nu aveam un hobby de timp liber şi soţia nu mă lasă să îmi cumpăr motocicletă. Pe de altă parte, vrem o muzică de calitate, care să ne placă. La început, cântam pentru noi, dar au aflat cei din jur şi am început să fim chemaţi la evenimente. Suntem acum din ce în ce mai apreciaţi", povesteşte Adrian Mărcan.

PROFIL

NĂSCUT.: 12 iunie 1970, Feleac, Bistriţa Năsăud

STUDII. Academia de Muzică „Gheorghe Dima", Cluj

FAMILIE: Căsătorit, o fetiţă

Ce-i place

„Îmi place să înot, să ascult muzică rock şi gospel şi să mă plimb prin natură. Aşa cum şi zodia mă caracterizează, îmi place şi să am oameni în jurul meu, cu care să comunic cât mai mult şi mai ales să îmi petrec timpul alături de fetiţa mea", mărturiseşte baritonul.

Ce nu-i place

„Nu-mi place să văd în jurul meu sărăcie, oameni trişti şi amărâţi. Mă deprimă să văd copii ai străzii. Încă un lucru care nu îmi place absolut deloc este faptul că în zilele noastre oamenii de cultură nu mai sunt apreciaţi la adevărata lor valoare", spune Adrian Mărcan.

Întrebări şi răspunsuri

Ţi-ai lăsa copilul să îţi urmeze cariera?

Nu. Din fericire, Betina, la cei 10 ani pe care îi are, nu este atrasă de operă şi nici nu aş vrea asta. Pentru a urma o astfel de meserie şi a fi artist de operă îţi trebuie nervi, foarte multă răbdare şi voinţă. Nu poate face oricine asta şi de aceea sunt şi foarte puţini care reuşesc să facă performanţă.

Ai vrea să schimbi ceva la viaţa ta?

Nu aş schimba absolut nimic. Poate doar atitudinea mea de început faţă de muzică. Aş fi vrut să fiu mai studios şi mai disciplinat încă de la început. Mi-aş schimba şi maşina, dar nu îmi permit.