Bastionul Ţesătorilor, unic în România, lăsat în paragină din cauza retrocedării care durează de 13 ani

Bastionul
Ţesătorilor, unic în România, lăsat în paragină din cauza retrocedării care durează de 13 ani

Bastionul Ţesătorilor este unul dintre monumentele istorice importante ale Braşovului. FOTOSimona Suciu

Bastionul Ţesătorilor, o construcţie unică în România, se degradează pe zi ce trece după ce ani întregi nu s-a mai investit niciun leu în reabilitări. Totul din cauza situaţiei juridice incerte a construcţiei. Biserica Evanghelică a cerut încă din 2003 retrocedarea în natură a construcţiei, dar nici până astăzi procedura nu a fost finalizată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Epopea proprietarului Bastionului Ţesătorilor datează încă de după al doilea război mondial. Atunci statul român a naţionalizat construcţia, a preluat-o practic, dar nu a făcut şi modificările în Cartea Funciară. Proprietar apare Biserica Evanghelică care deţinea Bastionul Ţesătorilor şi înainte de naţionalizare. Cu toate acestea este nevoie de retrocedare deoarece statul român a intrat în posesia obiectivului turistic în timpul comunismului. Administrator al bastionului este Consiliul Judeţean Braşov. Nici Biserica şi nici Consiliului Judeţean  nu se încumetă să facă investiţii până când situaţia juridică nu se va clarifica. Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este cea care trebuie să rezolve situaţia.

„Noi am cerut însă din 2003 retrocedarea în natură a Bastionului Ţesătorilor. În 15 ianuarie 2016 au trimis un memoniu prin care am cerut urgentarea solicitării dadin cauza situaţiei precare a acestui monument istoric de categorie A. Am primit şi un răspuns în 10 februarie, prin care ni s-au mai solicitat documente“, ne-a declarat Frank Ziegler, referent de relaţii cu presa în cadrul Bisericii Evanghelice Parohia Braşov.

Este nevoie de reparaţii urgente

Atâta timp când nimeni nu face investiţii, Bastionul Ţesătorilor se degradează pe zi ce trece. Deocamdată nu este afectată structura de rezistenţă, dar este nevoie de reparaţii.

„ Cel mai important este să înlocuiască lemnul galeriilor care a putrezit. Nu sunt probleme cu lemnul vechi din secolul XIX-XX, ci cu lemnul montat mai nou acum câteva zeci de ani. Până nu se înlocuieşte acest lemn nu se pot ţine concerte acolo, deoarece există un risc mare de accidente. Este nevoie şi o instalaţie de captare a apei pluviale deoarece aceaste se scurge acum în curtea interioară şi poate săpa în pereţii clădirii. Atunci când se va face această operaţiune putem face şi cercetări arhelogice în curtea interioară să vedem ce obiecte găsim, dar pot fi şi construcţii îngropate. Nu sunt probleme încă la structura de rezistenţă, dar nu trebuie aşteptat prea mult. Apoi mai este nevoie de reparaţii la acoperiş, nu reparaţii capitale, ci înlocuirea unor ţigle şi a unor bârne deteriorate. Este nevoie de schimbarea instalaţiei electrice care este foarte veche şi am fost deja avertizaţi de ISU şi de aceea am anulat unele circuite. Când se vor face aceste investiţii putem avea un iluminat ambiental superb, iar oamenii pot participa la concerte în aer liber sau la piese de teatru exact ca în Evul Mediu. Practic vom avea o sală de concerte istorică“, ne-a declarat Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie Braşov.

Expoziţii la bastion

Indirefent cât de repede se va rezolva situaţia juridică la Bastionul Ţesătorilor vor fi în acest an expoziţii. „Vreau să amenajăm la Bastion expoziţii temporare. Acest lucru mi-am propus să-l fac din această primăvară chiar dacă se va rezolva sau nu situaţia juridică. Avem voie să facem acest lucru. Acum la bastion nu este decât o machetă a Braşovului  din 1896 şi câteva arme expuse pe pereţi. Practic turiştii nu prea au ce să vadă. De aceea vrem să facem aceste expoziţii“, a mai spus Nicolae Pepene.

Şi Biserica este deschisă colaborării. „Ne dorim încheierea unui parteneriat cu Muzeul de Istorie şi implicit cu Consiliul Judeţean Braşov în cazul organizării de evenimente culturale. Ne dorim ca acest obiectiv turistic să fie folosit în continuare pentru cultura oraşului. Când situaţia juridică se va rezolva va trebui ne vom strădui să găsim finanţare pentru investiţii, evetual fonduri europene“, a mai spus Frank Ziegler.

Istoria Bastionului

Bastionul Ţesătorilor are o arhitectură unică în România. Construit în două etape, între anii 1421 – 1436 şi 1570 – 1573, el a fost încredinţat pentru întreţinere şi apărare breslei ţesătorilor de in, de unde îi vine şi numele. Bastionul are galerii superbe din lemn folosite iniţiată pentru tragere, dar care acum au devenit arenă de spectacole. Construcţia are şi două turnuri de observaţie şi ziduri groase de 4,30 de metri la bază. După restaurarea din anul 1910, Bastionul Ţesătorilor îşi schimbă destinaţia din fortificaţie de apărare în muzeu. Începând din anul 2002 curtea interioară, care se bucură de o acustică deosebită, datorată în mare măsură galeriilor din lemn de răşinoase a devenit scenă în aer liber pentru spectacole .
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: