Quib, locul unde ideile prind viaţă. Afacerea cu fonduri europene prin care deşeurile şi resturile se transformă în obiecte noi
0
Primul atelier din România care promovează conceptul de economie circulară a fost pus în funcţiune în urmă cu un an în comuna braşoveană Sânpetru, situată la o aruncătură de băţ de Braşov.
Această afacere, în valoare de 900.000 de lei, a fost pusă pe picioare cu fonduri europene nerambursabile (în proporţie de 98%, doar 2% a fost cota de cofinanţare din partea iniţiatorilor) şi are ca scop folosirea de materiale şi elemente din obiecte ieşite din uz sau stricate, pentru crearea de noi produse, fără să fie necesară reciclarea.
Mai mult, noile obiecte sunt vândute mai departe. Quib este dotat cu o imprimantă 3D, o maşină de gravat cu laser şi are amenajate zone speciale pentru prelucrarea lemnului, a metalului şi alta pentru confecţii textile. Quib este un „proiect experiment”, care îmbină economia socială cu cea circulară.
Ideea acestei afaceri îi aparţine lui Ionuţ Ţaţa, care a reuşit să o transpună în practic anul trecut.
„De anul trecut, QUIB funcţionează ca un makerspace - un atelier în care orice fabricant sau producător individual poate să vină pentru a-şi construi produsele sale, fie ele din lemn, metal, textil sau plastic. În paralel, colaborăm cu designeri şi arhitecţi pentru a crea prototipuri sau obiecte de design personalizat pentru proiectele lor şi încercăm să promovăm principiile economiei circulare - refolosirea de materiale pentru generarea de produse noi. Dar ceea ce ne propunem să facem aici este mai mare decât doar suma produselor care vor fi realizate aici. Am preluat o şcoală construită în secolul al XIX-lea, care stătea părăsită de câţiva ani buni într-un sat de lângă Braşov şi am decis să localizăm QUIB aici, pentru a reînvia această clădire. În sala de sport am amenajat atelierul şi în următorii ani vrem să transformăm corpul vechii şcoli într-un incubator de afaceri, cu birouri pentru startup-uri, spaţii pentru evenimente şi traininguri, dotat cu cele mai noi tehnologii”, ne spune Ionuţ Ţaţa, fondatorul Quib.
„Designul cradle-to-cradle este o metodă de producţie conformă cu principiile economiei circulare, care foloseşte două tipuri de resurse: organice, care sunt biodegradabile, şi tehnice, care, deşi sunt sintetice şi nu sunt biodegradabile, nu sunt toxice şi pot fi refolosite sau reciclate. Cele două concepte, odată aplicate, pot contribui semnificativ la reducerea poluării asociate oricărei industrii”, scrie green-report.ro într-un articol despre Quib.
De la cuib la Quib
„Un cuib este făcut, este construit, din produse, din bucăţele refolosite. Din crenguţe care sunt căzute din pom sau rupte de păsări din pom. Un cuib este construit, practic, din materiale refolosibile. Metafora aceasta mi-a plăcut foarte mult, de aceea am numit proiectul nostru Quib, pentru că vrem să refolosim materiale, vrem să dăm o nouă şansă materialelor, produselor care sunt scoase din uz. De asemenea, vrem să dăm o nouă şansă şi oamenilor care doresc o nouă profesiune, o nouă carieră, o nouă preocupare”, ne spune Ionuţ Ţaţa cum a ajuns la brand-ul Quib.
Adriana Cojocaru, managerul afacerii, a preiczat că în Quib sunt găzduite şi realizate proiecte diverse şi complexe. Aici lumea poate vedea şi învăţa cum se poate face un scaun, cum se ia un palet uzat, se prelucrează materialul, iar apoi este proiectat şi transformat în produs finit.
Practic, oamenii pot vedea cum din bucăţile de lemn murdare se îndepărtează stratul de suprafaţă până se ajunge la lemnul „sănătos” şi sunt create alte produse. La Quib au fost făcute jucării pentru copii, veioze, mese, scaune pentru copii, cuiere, decoraţiuni din lemn etc.
„Scopul acestui spaţiu a fost încă de la început transformarea acestuia într-unul de creaţie, de realizare de obiecte şi de punerea proiectelor în forme reale. Tranformăm ideile oamenilor în prototipuri şi obiecte aplicabile în cele mai diferite domenii. Restaurăm şi recondiţionăm mobilier vechi, transformăm scaunele în suporţi de laptop şi dăm viaţă (sau altă formă, mai bine zis) oricărui alt obiect de care nu mai aveţi nevoie. Cu alte cuvinte, tranformăm obiectele de care aţi uitat în lucruri fără care nu vă puteţi desfăşura activitatea”, ne spune aceasta.
Practic, Quibul funcţionează ca un spaţiu deschis de lucru, cu acces la imprimante 3D, maşini cu comandă numerică, maşini de gravat şi utilaje de prelucrare a lemnului, metalului şi a textilelor. Administratorii Quib se mândresc că au reutilizat 430 de tone de materiale.
Utilajele pot fi închiriate, contracost
Atelierul de la Sânpetru este gândit şi pentru sprijinul designerilor, care pot să vină să îşi realizeze produsele lor prototip. Mai mult, două dintre proiectele puse la punct în colaborarea cu arhitecţi pe proiecte de amenajare s-au şi materializat - mobilarea unei grădiniţe şi a unei cafenele.
Mai mult, persoanele care au nevoie de utilaje şi nu au bani să le cumere, le pot închiria cu ora sau cu ziua, pentru a-şi rezolva problemele (cum ar fi reaprarea mobilei), chiar şi cu ajutorul angajaţilor de la Quib.
„Comunitatea maker-ilor a avut nevoie întotdeauna de un spaţiu, unde să îşi pună ideile în aplicare. Asta am făcut noi la Quib, un loc unde toate elementele se potrivesc împreună, astfel încât ideile celor care îşi doresc să realizeze ceva, sunt puse în aplicare până la final”, ne-a explicat Bogdan Cojocaru, managerul tehnic al Quibului.
O şansă pentru persoanele cu dizabilităţi
Proiectul în sine a fost pentru persoane din grupuri ţintă - persoane cu dizabilităţi, familii monoparentale sau cu mulţi copii, femei în situaţie de risc etc. Cei cinci angajaţi de la Quib se încadrează în aceste grupuri ţintă.
„Considerăm că diferenţa nu stă în dizabiltiăţi, ci în abilităţi, Ei au nevoie de alte condiţii şi alt ritm de muncă, dar suntem puţini cei de pe piaţa muncii care le oferim un loc de muncă, unde să le şi placă şi să şi realizeze ceva concret. Ei fac produsul cap - coadă. Li s-a asigurat calificarea profesională aici, de către noi”, a precizat Adriana Cojocaru.
Unul dintre braşovenii care au avut şansa să îşi găsească un loc de muncă la acest atelier este Claudiu Orbeciu. A lucrat ca tâmplar de întreţinere la uzina Rulmentul, iar după ce s-a închis fabrica nu şi-a mai găsit de lucru, mai ales că are şi probleme de sănătate. Acum este bucuros că are un loc de muncă şi îşi poate întreţine familia.
Se încarcă comentariile...
