Şeful Poliţiei Braşov despre dezastrul de pe DN 1 către Bucureşti: „Ne înjură, dar nu înţeleg că nu se poate altfel“

Valentin Flucuş, şeful IPJ Braşov, a vorbit despre problemele cu care se confruntă instituţia. Din statisticile existente Braşovul poate fi caracterizat ca un judeţ unde predominante sunt furturile şi distrugerile.

În cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi“, cotidianul „Adevărul“ le-a solicitat interviuri pe subiecte profesionale tuturor şefilor de inspectorate judeţene de Poliţie din ţară, şefului Poliţiei Capitalei şi inspectorului-şef al Poliţiei Române. Cei mai mulţi au cerut întrebările în avans, unii nu au răspuns deloc sau au refuzat. La Braşov, Valentin Flucuş a acceptat interviul fără rezerve şi a vorbit despre problemele cu care se confruntă inspectoratul, despre tipologia infracţiunilor de la Braşov, dar şi despre cele peste 18.000 de dosare cu autor necunoscut. 

Câte infracţiuni sunt sesizate anual la nivelul IPJ Braşov, în ultimii cinci ani?

În medie sunt sesizate 17.000 de fapte asta dacă este să luăm în calcul ultimii cinci ani. Din totalul infracţiunilor 65% cu autor cunoscut şi 35% cu autor necunoscut. În acest moment suntem mult sub această medie. De exemplu, dacă în 2012 aveam 19.000 de infracţiuni sesizate, în 2016 cifra este la 11.700. Şi la dosarele cu autor necunoscut trendul de soluţionare este mai mare de la an la an. În acest moment avem 18.138 de dosare cu autor necunoscut. În ultimii cinci ani au fost 28.600 de astfel de dosare înregistrate şi tot în aceeaşi perioadă s-au soluţionat 36.500, adică un procent de 127%. Aceste cifre arată că se soluţionează şi din dosarele mai vechi de cinci ani.

În câte dintre ele se începe urmărirea penală? În câte dosare această urmărire este in personam?

Conform noului Cod de Procedură Penală, urmărirea penală se începe în toate dosarele. În 25% aceasta este in personam pentru că în majoritatea sesizărilor autorul nu este cunoscut la momentul plângerii. La început se fac cercetări fără a se cunoaşte autorul faptei. Atunci când avem indicii cu privire la cine a săvârşit respectiva faptă penală cercetarea devine una in personam.

Din totalul dosarelor cu AN câte au fost trecute în evidenţă pasivă? Există personal care să lucreze doar cu astfel de dosare?

Evidenţa pasivă, numită acum evidenţa dosarelor cu autor necunoscut, este o evidenţă în care se trec dosarele cu AN la care s-a lucrat o perioadă de timp până la momentul în care s-au epuizat toate indiciile. Aceste dosare însă pot fi redeschise în momentul în care apar elemente noi. Aş fi ingrat să spun că ne gândim permanent la toate aceste dosare, dar când  avem un nou indiciu dosarul este automat redeschis. De exemplu, un autor pe care l-am dovedit în alte fapte şi prin anchetă am ajuns şi la alte fapte comise tot el şi astfel avem noi indicii. Nu există personal care să aibă în lucru doar dosare cu AN. Fiecare coleg are în lucru şi dosare cu autor cunoscut şi dosare cu autor necunoscut.

Cum comentaţi existenţa a aproape 600.000 de dosare cu autor necunoscut la nivelul ţării?

Sincer, atâta timp cât nu ai la ce să te raportezi nu pot să spun dacă e mult sau puţin. Oricum 600.000 pe orice scară pare mult. În acelaşi timp la noi în ţară se înregistrează absolut orice şi e bine că se înregistrează. Orice zgârietură pe capotă este distrugere, în condiţiile în care în alte ţări  problema se rezolvă  între asigurat şi asigurator. De asemenea un furt de ştergător este tot un furt. Las la aprecierea fiecăruia dacă 600.000 este o cifră mare, dar sunt foarte multe fapte minore care se înregistrează. Şi acest tip de fapte cresc numărul de dosare cu AN. Nu vrea să jignesc pe nimeni care face reclamaţie, atâta timp cât legea permite şi poate şi eu aş face, dar sunt foarte multe astfel de fapte mărunte. Jumătate din AN-urile de la Braşov sunt furturi, urmate de distrugeri, multe dintre ele minore. Când un coleg se duce să facă o cercetare la faţa locului la o astfel de faptă, poate ar putea face ceva mai important în acel timp. Oamenii în schimb nu pot merge la asigurări dacă nu au un document de la poliţie. Cred că ar trebui să ne aplecăm asupra acestor probleme şi să luăm mai mult de la democraţiile consolidate, se ne concentrăm pe problemele importante şi reale şi să mai responsabilizăm şi alte instituţii  să îşi facă treaba. Să nu aştepte un document de la poliţie ca ei să parcurgă nişte paşi. Îmi aduc aminte când eram la cercetări penale şi am lucrat şi cu cetăţenii străini care erau implicaţi în accidente. Venea reprezentantul din România al firmei de asigurări, iar împăcarea părţilor era necondiţionată. Discutau, rezolvau problema, iar eu doar consemnam că respectivul nu mai are nicio pretenţie. Constatarea amiabilă cu împăcarea părţilor este un pas înainte şi pentru noi, pentru că ne degrevează puţin munca. În acelaşi timp sunt şi exemple invers. În cazul unei fapte care prezintă un pericol social destul de ridicat, caz în care alergi o lună sau două, iar în momentul în care îi prinzi se împacă cu victima, nu mai răspund penal. Am avut cazuri incusiv de înşelăciune prin deja cunoscuta metodă Accidentul. În acelaşi timp mă bucur că omul şi-a recuperat prejudiciul, care este cel mai important pentru el. Am avut cazuri în care oamenii ne-au spus: Da i-aţi trimis în judecată? Şi eu ce să îi iau? Praful de pe tobă?

Care este structura pe tipuri de infracţiuni la Braşov?

Cea mai mare pondere din totalul infracţiunilor sesizate o au furturile. Şi în cazul dosarelor cu autor necunoscut jumătate sunt furturi. Urmează apoi distrugerile, loviri şi alte violenţe, infracţiuni economice şi infracţiuni la regimul rutier. În ceea ce priveşte furturile, cele mai multe sunt din auto, urmate de cele din locuinţe. Numărul furturilor din buzunare a scăzut destul de mult deoarece acţionau cam aceleaşi persoane şi încet, încet, le-am dovedit. Asta nu înseamnă că nu mai sunt. Avem şi tâlhării, majoritatea prin smulgere de bunuri în stradă sau scările de bloc. Victimele sunt în general persoane vulnerabile, persoane în vârstă. Mulţi autori sunt minori, au 12-13 ani şi nu răspund penal.

Din totalul de poliţişti angajaţi la IPJ Braşov câţi sunt operativi şi câte infracţiuni sunt descoperite în flagrant?

85% dintre angajaţi sunt operativi. Din totalul infracţiunilor, cam 10% sunt descoperite în flagrant. Mi-aş dori să fie mai multe tâlhării descoperite în flagrant şi nu alte tipuri de infracţiuni. Se consideră flagrant şi atunci când depistăm în trafic un şofer care a încălcat legea. De exemplu a fost prins băut, nu avea permis sau conducea o maşină neînmatriculată. Şi acestea sunt infracţiuni descoperite în flagrant.

Care este situaţia plăţilor în ceea ce priveşte expertizele medico-legale şi judiare. Sunt fonduri suficiente, sunt întârzieri la plată? Sunteţi mulţumit de bugetul anual?

Nu am mai avut probleme cu plăţile de câţiva ani, nu avem restanţe. În schimb o problemă pe care eu am ridicat-o la fiecare şedinţă de bilanţ este a aceea că o instituţie bugerată, plăteşte o altă insituţie bugetară, adică primim bani de la stat şi îi dăm tot la stat. Ni s-a spus că ei au un alt regim, dar cred că ar trebui să se găsească o soluţie să nu mai plimbăm banii aşa dintr-un buzunar în altul. Aceste expertize ne mănâncă destul din buget, câteva sute de mii de lei lunar. În ceea ce priveşte bugetul, când se prognozează se prognozează un buget minim spre mediu, dar pe parcursul anului mai sunt acele rectificări. Nu au fost cazuri în care să nu putem onora anumite plăţi sau drepturile salariale.

Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele probleme cu care se confrunta Poliţia?

La momentul acesta cea mai mare problemă este deficitul de personal. În urmă cu câţiva ani schema a fost mult mai generoasă la Braşov. Chiar dacă ar fi rămas la acelaşi nivel ca şi acum 15 ani, problematica este cu totul alta, infracţiunile sunt mult mai complexe acum. Eu cred că schema de personal este subdimensiunată. La Braşov avem un deficit de 190 de poliţişti. În ultimul an am avut plecări masive, 110 de persoane au ieşit la pensie. Suntem chiar acum într-un proces de recrutare din sursă externă a 70 de poliţişti. De asemenea, modificările Codului Penal, prin care s-au creat instituţii noi, ne-au dat bătăi de cap. Dau exemplul biroului de supravegheri judiciare, unde nu se pot face greşeli. A trebuit să găsim oameni pentru această activitate, oameni cu experienţă pentru că nu puteam să punem un agent venit de pe băncile şcolii. La Braşov sunt în medie 1000 de controale pe această temă, pe lună, deci un volum de muncă foarte mare. O altă problemă este tehnica, calculatoarele care trebuie înnoite. Am început să primim ce am cerut. Nu trebuie să îi subestimăm pe cei care săvârşesc de exemplu infracţiuni economice. Sunt oameni foarte bine pregătiţi, pentru rău bineînţeles, dar trebuie să ţinem pasul cu ei.

Care sunt problemele de la nivelul Ministerul de Interne? Ce ar trebui să se schimbe în opinia dvs? Au fost rezolvate solicitările făcute de la Braşov?

În general nu sunt în măsură să spun că trebuie sau nu să se schimbe ceva. În ultimul timp am primis răspuns pozitiv la solicitările noastre. Noi facem aceste solicitări către minister prin IGPR. Mi-aş dori că continue alocarea asta de resurse şi mai ales înnoirea parcului auto. Îmi aduc aminte că în 1992 când am venit aici aveam o maşină la serviciu cercetări penale şi mersul pe jos sau cu troleibuzul era la ordinea zilei. Colegii mei trebuie să ajungă mai repede în anumite locuri. Am cerut şi ni s-au aprobat înfiinţarea de noi entităţi sau noi funcţii. Vă dau un exemplu: am solicitat recent înfiinţarea unui birou rutier la Săcele. Ce este acolo când se intră pe DN1 e jale. Colegii care dirijează traficul îşi aud de toate, nu ţine nimeni cont că până la Braşov nu avem nici măcar un kilometru de autrostradă. Ne înjură, dar nu înţeleg că nu se poate altfel atâta timp cât ai aceeaşi infrastructură, când în cinci ani s-au înregistrat 24.000 de posesori de permise noi şi alte 45.000 de autoturisme. Sunt foarte multe maşini. Braşovul este un oraş atractiv turistic şi nu doar municipiul. De exemplu Râşnovul nu exista practic pe harta turismului acum câţiva ani, iar acum când treci pe acolo în trafic, ai senzaţia că eşti pe D.N.1. Infrastrucura nu este ce ar trebui.

Care este cel mai vechi autoturism din parcul auto al IPJ Braşov, câţi kilometri are la bord, carui serviciu aparţine şi în ce tipuri de misiuni este utilizat? Aveţi maşină de serviciu?

Cel mai vechi autoturism este un WW Vento din 1997, are peste 300.000 de kilometri la bord şi este în dotarea Serviciului de Comunicaţii şi Informatică, care este neoperativ. În total, IPJ Braşov are în parcul auto 267 de autoturisme. Ca maşină de serviciu există un Audi din 2002,  pus la dispoziţia şefului de Inspectorat. Nu sunt omul care să uzeze de ea. Eu prefer să merg cu maşina mea şi o folosesc pe cea de serviciu când mergem la întâlniri oficiale la Prefectură sau la Parchet.

Cât cîştigă un agent nou angajat în cadrul IPJ Braşov?  Cum vi se pare nivelul de salarizare din Poliţia Română?

Salariul în mână este cam 2000 de lei. Vorbim de venitul net, nu de salariul de bază care este mai mic. Dar în mână cam atâta este pentru că se adaugă sporurile. Eu personal sunt pentru creşterea acestor salarii mai mici în special. Nu sunt pentru creşterea procentuală, deşi îmi este şi mie favorabilă. Cred este foarte rău atunci când se creşte salariul procentual, pentru că atunci discrepanţa dintre salariile mici şi cele mari va fi automat şi mai mare. Cred că salariul trebuie mărit gradual şi defalcat. Cred că salariul din poliţie este unul rezonabil pe măsura posibilităţilor României.

Este infracţionalitatea mai mare în staţiunile turistice din Braşov sau în centrul istoric?

Nici Poiana Braşov, nici Predealul, Râşnovul, Bran-Moieciu sau Sâmbăta nu ridică mari probleme în ceea ce priveşte infracţionalitatea. La Bran-Moieciu, dar poate şi în alte staţiuni, sunt case de vacanţă care sunt locuite foarte puţin pe parcursul anului şi sunt o invitaţie la furt. Au fost cazuri în care oamenii şi-au dotat casele cu tot felul de plasme şi altă aparatură, dar nu au vorbit cu un vecin căruia să-i dea vreo 500 de lei pe lună şi să îi spună: Nene, stai şi mai păzeşte din când în când. Numai o plasmă furată făcea salariul lui pe un al întreg. Sau puteau de exemplu să monteze un sistemul de supraveghere. Oricum nu este o situaţie alarmantă, nu sunt foarte multe cazuri de acest gen.

Situaţia pe Secţiile de Poliţie din municipiu este echilibrată în ceea ce priveşte numărul de sesizări. De exemplu la Secţia nr 1 care este în centru sunt cu 60-70 de fapte mai multe decât la Secţia nr 5 care este în cealaltă parte a oraşului. Nu am simţit un feedback de la turişti că nu s-ar simţi în siguranţă la Braşov. Ceea ce mă deranjează pe mine şi am discutat şi cu Poliţia Locală ar fi să mai limităm cerşetoria, pentru că este jenant. Cam 10% dintre victimele furturilor sunt turişti, dar totodată 10% dintre vizitatori pot fi autorii faptelor, deoarece avem infractori voiajori care vin din altă parte.

Cum arată o secţie de poliţie din mediul rural din judeţul Brasov? Se pot face audieri? Ce probleme sunt cu dotările în mediul rural?

Şi cel mai îndepărtat Post de Poliţie Rurală nu are doar o singură cameră. Îmi aduc aminte când eram lucrător operativ că niciodată nu a existat luxul de a fi singur în birou. Eram doi sau trei şi ne planificam activitatea de aşa natură să nu chemăm toţi odată oameni ca să îi audiem, că nu se mai înţelegea nimeni cu nimeni. Sunt convins că şi colegii noştri de la posturi îşi fac un astfel de program. În momentul în care este o anchetă mai complexă, care necesită o activitate mai elaborată au posibilitatea să facă acest lucru la sediul Secţiei de Poliţie Rurală la care postul este arondat. Aceste secţii sunt în comunele mai mari sau în oraşele din judeţ. De asemenea, de la secţie se poate deplasa oricând un ofiţer ca să sprijinine activitatea colegului de la post. Avem însă alte probleme. Sunt posturi de poliţie rurală care nu ne aparţin şi nu putem face investiţii. Unele sunt ale primăriilor, dar avem situaţii în care au fost revendicate şi  se creează aşa un sentiment de instabilitate.

Sunteţi împuternicit ca şef al IPJ Braşov, dar fost adjunct şase ani, post câştigat prin concurs. Care a fost tema proiectului de management şi ce aţi reuşit să puneţi în practică?

Şi atunci în 2009 şi acum prioritatea mea este cetăţeanul. Creşterea gradului de siguranţă al cetăţeanului. Tot o prioritate rămâne şi creşterea gradului de siguranţă în şcoli. De asemenea scăderea riscului rutier este o prioritate. Chiar dacă nu răspundeam eu de asta când eram adjunct, mi se pare de bun simţ să acorzi tot sprijinul pentru că toţi suntem participanţi la trafic. De asemenea am insistat să facem o pregătire comună cu procurorii. Eu spun că mi-am pus amprenta şi nu numai eu în ideea în care pregătirea profesională s-a materializat în creşterea calităţii actelor de cercetare penală. Din păcate lipsa resursei umane ne-a împiedicat să progresăm şi mai mult. Cel mai important demers acum este cel al creării de noi funcţii, după cum am mai spus, dar şi trecerea unor funcţii din segmentul neoperativ în operativ. Am apreciat suportul colegilor din alte departamente care au acceptat ca anumite posturi neoperative care erau neocupate să fie trecute pe segmentul operativ. De exemplu un post de la serviciu cabinet l-am trecut la criminalistică unde era foarte mare nevoie. Am cerut şi suplimentarea unor posturi şi aşteptăm un feedback pozitiv, chiar este nevoie de oameni.

Veţi participa la concursul pentru ocuparea postului de şef al IPJ Braşov? Care ar fi şi alte priorităţi pe viitor?

Voi participa atunci când va fi organizat. Pe lângă priorităţile menţionate militez pentru o transparenţă decizională. Avem la nivelul IPJ Braşov întâlniri cu colegii din toate structurile unde discutăm şi dezbatem deschis toate problemele care apar şi încercăm să găsim împreună rezolvarea lor. Comunicarea este foarte importantă. Îmi doresc să avem o colaboare şi un dialog cât mai bun cu Parchetul, cu Jandarmeria, cu Poliţia Locală şi cu Autoritatea de Ordine Publică deoarece împreună putem lua multe măsuri pentru siguranţa cetăţeanului. Cum au fost de exemplu montarea de camere de supraveghere la intrările în oraş, dar şi montarea unui astfel de sistem în municipiu realizat de Primărie. Chiar dacă nu am fost un fan al Poliţiei Locale la înfiinţarea ei, am constatat în timp că ne ajutăm şi colaborăm bine. Îmi doresc o apropiere a poliţistului de cetăţean. Am spus mereu că poliţistul trebuie respectat nu iubit. Însă acest respect se câştigă şi trebuie să muncim pentru asta.

Cum comentaţi faptul că foarte mulţi dintre miniştrii de interne de după Revolutie sunt fie personaje controversate, fie au avut sau au probleme cu legea?

Prefer să mă concentrez pe ceea ce am de făcut aici la IPJ Braşov, pe activitatea noastră şi să nu comentez. Aici la poliţie facem politica cetăţeanului.

Carte de vizită

Valentin Flucuş (50 ani). Este comisar şef şi a fost împuternicit la conducerea IPJ Braşov din 15 iulie 2016, după ce Ioan Aron s-a pensionat. A absolvit Colegiul Naţional Andrei Şaguna, colegiul de top al Braşovului şi la bază este inginer. Este licenţiat în drept din 2001 şi a absolvit un curs postuniversitar cu diplomă Ştiinţe Penale, criminalistică în 2002. Lucrează în poliţie din 1992. A fost timp de opt ani (2001-2009) şeful Serviciului de Investigarea a Fraudelor, iar din 2009 şi până când a fost numit la şefia IPJ Braşov a fost a fost adjunct al şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov.