Şansa la o viaţă normală a copiilor abandonaţi, distrusă de proasta legislaţie privind adopţiile

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Legislaţia privind adopţiile în România nu este cea mai fericită FOTO Asociaţia Catharsis
Legislaţia privind adopţiile în România nu este cea mai fericită FOTO Asociaţia Catharsis

România are cei mai mulţi copii instituţionalizaţi din Uniunea Europeană, iar acest lucru se datorează şi legislaţiei defectuoase din domeniul adopţiilor

Potrivit datelor oferite de Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţie, la sfârşitul anului 2020, în ţara noastră existau aproximativ 55.000 de copii în instituţiile statului. Doar 5.000 dintre aceştia erau declaraţi adoptabili, iar numărul familiilor care obţinuseră un atestat care le dă dreptul să adopte un copil era şi mai mic, de aproximativ 3.000. Mai mult, numeroase familii din România îşi doresc copii cu vârsta până în trei ani, sănătoşi şi care să nu fie de etnie romă, în timp ce profilul copiilor din centre conţine măcar una din aceste trei caracteristici.

Până recent, o mare piedică în calea declarării adoptabilităţii copiilor abandonaţi era o prevedere legală potrivit căreia era necesar ca rudele până la gradul al IV-lea să fie găsite pentru a-şi da acordul. Cum mulţi dintre micuţi provin din familii numeroase, această prevedere ducea la o muncă titanică, în cele mai multe cazuri. Acum, această prevedere a fost eliminată, iar numărul copiilor adoptabili a crescut de la aproximativ 3.000, la peste 5.000. Totuşi, faţă de numărul total al copiilor din sistem, vorbim de aproximativ 10 procente. Astfel, cei mai mulţi dintre copii nu au nici cea mai mică şansă la o familie adoptatoare. 

În plus, statul român a adoptat în 2004 un Moratoriu prin care renunţă la adopţiile internaţionale. Ulterior, România a acceptat să dea copii spre adopţie cetăţenilor săi care locuiesc pe teritoriile altor state. 

Elena este căsătorită cu un cetăţean italian şi, împreună, locuiesc în Italia. A urmat de patru ori cursul pentru obţinerea atestatului de familie adoptatoare şi abia după aceea a reuşit să adopte un copil, de pe lista celor greu adoptabili (care nu au fost adoptaţi timp de 6 luni din momentul în care au fost declaraţi adoptabili). „Eram nevoită să stau în ţară câte 6 luni, departe de soţul meu. Apoi, făceam cursul de trei luni, după care aşteptam copilul pe care îl găsea Protecţia Minorului. De fiecare dată îmi prezentau doar copii care aveau trăsăturile opuse celor pe care le completam eu la cursul pentru obţinerea atestatului. În cele din urmă, am adoptat o fetiţă şi am plecat în Italia”, a povestit femeia. 

Este adevărat că mai există şi varianta în care cei doi viitori părinţi să facă demersurile în statul în care locuiesc, dar cei mai mulţi preferă să le facă în România. 

Opoziţie faţă de respectarea tratatelor internaţionale

Preşedintele Asociaţiei Catharsis, Azota Popescu, îi sprijină de peste două decenii pe copiii instituţionalizaţi să îşi găsească o familie. Dacă acest lucru nu este posibil în ţară, la început mulţi plecau în străinătate. România şi-a schimbat, însă, politica, începând cu anul 2004. „Noi am sesizat că există o opoziţie în România faţă de respectarea tratatelor internaţionale asumate, Parlamentul European a cerut Guvernului Tăriceanu încă din decembrie 2004 să relaxeze politica socială privind adopţiile internaţionale, Comitetul ONU a recomandat României retragerea Moratoriului, care făcea imposibilă aplicarea articolului 21 din Convenţia ONU pentru Drepturile Copilului (care stipulează că statele semnatare recunosc că adopţia în străinătate poate fi o soluţie pentru copiii care nu îşi găsesc o familie în ţara lor, n.. red)”, a explicat Azota Popescu.

Aceasta spune că a sesizat de mai multe ori fiecare guvern care a condus România din 2004 încoace, însă fără rezultat. De fapt, un rezultat a existat, deoarece, în primii ani de după adoptarea Moratoriului, nici măcar românii stabiliţi în străinătate nu puteau adopta copii din ţară. 

Tratate internaţionale semnate de România

„În 1993, statul român a semnat Convenţia de la Haga, ratificată de Parlamentul României un an mai târziu, prin Legea 84 din 1994. Aceasta prevede să se facă adopţii internaţionale între statele semnatare. Sunt 86 de state care au semnat această Convenţie, 85 o respectă, România este singurul stat care o încalcă. La fel este încălcată şi Convenţia ONU, privind dreptul copilului la familie de adopţie internaţională, dacă în ţara de origine nu s-a identificat o familie de adopţie”, a precizat Azota Popescu.

Preşedintele Asociaţiei Catharsis spune că ţara noastră nu respectă aceste tratate şi, astfel, nu le sunt respectate drepturile copiilor.

„Adevărul” a întrebat la Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţie ce înseamnă adopţie internaţională. „În principal, persoanele sau familiile care locuiesc sau au reşedinţa în alte state pot adopta din România. Adopţiile naţionale înseamnă familii adoptatoare şi copilul din România, adopţiile în care familiile locuiesc în străinătate şi vor un copil din România se numesc internaţionale”, a răspuns reprezentanta ANDPDCA.

Nu ai cetăţenie română, nu poţi adopta copii din România

Ca să lămurim situaţia, am întrebat, din nou, dacă un cetăţean britanic, de exemplu (deoarece Regatul Unit se numără printre semnatarii Convenţiei de la Haga), poate adopta un copil din România. „Am întrebat la Adopţii, ca să fiu sigură. Deci, nu! Nu se poate, dacă ambii au cetăţenie britanică! Dacă, cumva, unul dintre ei are şi cetăţenie română, atunci se poate. Numele meu este irelevant, deoarece informaţia este sigură, oferită de Serviciul de Adopţii”, ne-a transmis reprezentanta instituţiei, fără alte comentarii.

Copiii adoptaţi luptă pentru drepturile celor încă instituţionalizaţi

Azota Popescu spune că Asociaţia Catharsis a făcut numeroase sesizări de-a lungul anilor şi a cerut ca România să reia adopţiile internaţionale, în interesul copiilor aflaţi în sistem. 

Potrivit preşedintelui Catharsis, toate sesizările au rămas fără răspuns, cu excepţia ultimei, făcută către Avocatul Copilului, care a cerut câteva lămuriri legate de copiii aflaţi în sistem şi cei adoptaţi internaţional. „Răspunsurile pe care le-am oferit sunt foarte clare: copiii adoptaţi internaţional vin în România şi fac lobby pentru adopţia internaţională, îşi caută familiile, participă la emisiuni de radio şi televiziune. Serviciile sociale sunt depăşite, chiar nu mai au capacitatea să gestioneze foarte bine procedura adopţiei. Iar procedura adopţiei este depăşită, nu serveşte nici copiilor abandonaţi, nici familiilor de români atestate pentru adopţie şi nici măcar politicienilor”, a mai explicat Azota Popescu. 

Până când lucrurile se vor schimba, la împlinirea vârstei de 18 ani, statul român, care le-a fost mamă şi tată, se spală pe mâini şi uită de aceşti copii, chiar dacă extrem de puţini sunt pregătiţi pentru viaţă şi ajung să îngroaşe rândurile oamenilor străzii şi ale victimelor infracţiunilor, în special al celor de trafic de persoane.

Parlamentul lucrează la o nouă Lege a adopţiei

Parlamentarii îşi doresc o lege mai bună a adopţiei, care să vină în interesul copiilor, însă s-au lovit de un obstacol neaşteptat.

„Este la noi, la Comisia de muncă, un pachet de legi. Din mandatul trecut este rămas. Nu se referă doar la adopţii internaţionale, ci la adopţii la modul general, pentru că trebuie să clarificăm odată toată procedura. Însă blocarea din momentul de faţă este cauzată de un amendament referitor la educaţia sexuală. După cum ştim bine, partidele sunt împărţite pe această temă. Aşa că suntem blocaţi”, a spus Mara Calista, deputat PNL din Comisia de muncă şi protecţie socială. 

Deputata liberală a precizat că nu ştie dacă vor reuşi să avanseze cu iniţiativele aflate deja la comisie sau ea şi colegii săi vor merge pe varianta depunerii unui proiect de lege referitor la adopţii, care să aibă consensul unei majorităţi parlamentare.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Morminte profanate şi cetăţeni revoltaţi, într-un oraş din judeţul Braşov

Şoferiţa din Braşov care conduce zi de zi un vehicul de 18 metri şi are în mâini viaţa a mii de oameni FOTO

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite