Împuşcatul Cocoşului de la Apaţa şi Plugarul de la Vad, două tradiţii de Paşte vechi de secole

Împuşcatul
Cocoşului de la Apaţa şi Plugarul de la Vad, două tradiţii de Paşte vechi de
secole

Cocoşul trădător este împuşcat la Apaţa. FOTOArhivă

Localnicii respectă cu sfiinţenie tradiţiile şi toată suflarea satului participă la cele două obiceiuri moştenite din moşi strămoşi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Duminică, 20 aprilie, începând cu ora 14.00 în Apaţa se va desfăşura tradiţionalul obicei al Împuşcatului Cocoşului. Se crede că originea obiceiului este legată de o legendă a locului din secolul al XIV-lea. În timpul unei invazii tătăreşti, populaţia s-a retras în cetate. Invadatorii au pustiit localitatea, dar la retragere au auzit un cântat de cocoş în cetate, locuitori refugiaţi fiind astfel descoperiţi. Cetatea a fost asediată, iar supravieţuitorii au hotărât drept pedeapsa, împuşcarea cocoşului care i-a trădat.  În zilele noastre participanţii la acest obicei sunt copiii, scopul sărbătorii fiind iniţierea tinerilor şi tragerea la ţintă, cu arbaleta. Locul cocoşului viu a fost luat de unul desenat. În fiecare an în ziua de Paşte, după ieşirea de la biserică întreaga comunitate maghiară din localitate, participă la acest străvechi obicei.

Cel mai harnic fecior este scufundat în apă la Vad

Un alt obicei care este respectat cu sfiinţenie de către saşi este Plugarul din satul Vad. Luni, 21 aprilie 2014, începând cu ora 13.00, turiştii sunt aşteptaţi să asiste la o tradiţie veche de două secole. Rolul principal îl are flăcăul care a ieşit primul la arat în acel an. El este ales Plugar. În prima zi de Paşte fetele împletesc legături din grâu verde cu care a doua zi plugarul va fi „gătit”. Serbarea plugarului începe cu ascunderea acestuia în gospodăria sale, urmată de căutarea lui. După ce este găsit, urmează gătirea cu grâul verde. Plugarul este apoi urcat pe o grapă de lemn (un fel de covată)  şi este purtat spre râu de către ceilalţi feciori. Aici este scufundat cu grapă cu tot de patru ori în cele patru zări. Plugarul îi stropeşte apoi pe sătenii adunaţi pe malurile râului, dar mai ales pe tinerii care s-au căsătorit în acel an, cu scopul ca gospodăriile şi căsnicia lor să fie rodnice şi îmbelşugate“, povesteşte profesorul Adrian Văluşescu, reprezentantul Serviciului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: