1 aprilie, ziua în care farsele sunt la putere. Obieciuri şi superstiţii vechi de 100 de ani
0Sărbătoarea a apărut iniţial peste ocean în State Unite în anii 1600, iar apoi s-a extins şi în Europa. În România, sărbătoarea a început să fie practicată din secolul al XIX-lea.
Pe lângă farsele tradiţionale care se fac de 1 aprilie, există şi superstiţii. Dacă acum la modă sunt fasele pe telefon, tabletă sau internet, acum 100 de ani se practica cu totul altceva. „Sunt câteva obiceiuri vechi care se mai practică şi astăzi în unele sate din zonă. De exemplu de 1 aprilie băieţii se costumează care de care mai haios pentru a le atrage pe fete. Costumaţia era foarte importantă mai ales că o regulă spunea că băiatului nu trebuie să fie recunoscut. Dacă fata îşi dădea seama cine este în spatele măştii, atunci era invitată la bal“, spune Ilie Pârvu, istoric.
Farsele vechi erau haioase. De exemplu, gospodinele le puneau soţilor piper mai mult în mâncare, făceau torturi din mămăligă, le înlocuiau vinul cu suc sau ţuica cu apă, sau le pictau mustăţile în somn. „Farsele se pregăteau pe timpul nopţii sau dimineaţa devreme, deoarece se spune că dacă faci o farsă după ora 12.00 aduce ghinion. În vechime se practicau farse puerile, dar erau gustate de toată lumea. Acum în era internetului totul s-a schimbat. O farsă care a rămas în mintea tuturor se spune că datează din perioada interbelică. Se spune că în ziarele vremii s-a anunţat că regele va veni la Braşov, iar toată lumea s-a pus pe treabă şi a făcut curăţenie generală. Femeile au îmbrăcat haine de săbătoare, dar regele nu a mai venit. Ulterior s-a explicat că a fost doar o pălăleală ca lumea să facă curăţenia de primăvară“, a mai spus istoricul.
Printre superstiţiile de 1 aprilie se numără şi aceea conform căreia dacă nu guşti o păcăleală ai ghinion. Se mai spune că bebeluşi născuţi azi au noroc în viaţă, dar şi că bărbatul care se căsătoreşte de 1 aprilie va fi sub papucul soţiei.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
