Staţia de epurare, gata de inaugurare

Staţia de epurare se pregăteşte de inaugurare

Construită cu 44 de milioane de euro, 19 - fonduri ISPA şi 25 de la bugetul de stat, staţia a trecut cu succes de toate probele.

Aprobată în urmă cu cinci ani, ca investiţie din fonduri europene, construcţia Staţiei de Epurare din Brăila a început abia în septembrie 2010, după ce primele două firme contractante s-au retras din joc. Abia firma nemţească Passavant a reuşit să termine lucrarea de 44 milioane de euro, la finele lunii iunie a.c.
Potrivit proiectului, staţia a trecut prin trei probe înainte de a fi dată în funcţiune: „în uscat", cu apă curată şi cu apă uzată. Zilele trecute s-au încheiat toate testele.

„Toate probele s-au încheiat cu succes. Este amenajat, acum, şi un drum de acces. Inaugurarea va avea loc undeva pe 14 - 15 octombrie, depinde şi de programul la nivel naţional deoarece trebuie să fie ceva oficial, cu tăiere de panglică", ne-a declarat primarul Aurel Simionescu.

După punerea în funcţiune a staţiei, apele uzate colectate de la populaţie şi de la agenţii economici din municipiu vor fi evacuate în Dunăre doar după trecerea acestora prin staţie, suferind importante transformări fizico-chimice, rezultând astfel o încărcare mult mai mică cu poluanţi a apelor fluviului.

„Brăila, ca multe alte oraşe româneşti de pe Dunăre nu a avut staţie de epurare, contându-se pe debitul mare al emisarului în care se face evacuarea, adică Dunărea. Datorită diluţiei importante, valorile indicatorilor de poluare se încadrau în normele legale. Accentul care se pune în lumea întreagă pe minimizarea impactului asupra mediului şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu face să fie de neconceput un oraş de mărimea Brăilei fără staţie de epurare a apelor uzate", ne-a spus Dumitru Bîja, purtător de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila.

Staţia are o garanţie de 10 ani. Prima firmă care a încercat să se ocupe de staţie a fost Termomecanica din Italia. După doi ani, contractul a fost reziliat din cauza nerespectării clauzelor. Proiectul a fost preluat de consorţiul turco-german Sistem Yappi - Passavant. Firma turcă Sistem Yappi a dat faliment, iar germanii de la Passavant au dus lucrările la capăt într-un ritm rapid.