Sfânta birocraţie din România pune beţe în roate noului pod ce urmează să traverseze Dunărea, la Brăila

Macheta podului aflată la sediul CJ Tulcea FOTO Arhiva Adevărul

Autorităţile n-au fost în stare să asigure un banal teren pe care constructorii podului de 2,5 miliarde de lei să organizeze şantierul. Aleşii locali au dat vina pe legislaţia restrictivă şi au scos terenul respectiv la licitaţie. Nu se ştie însă ce se va întâmpla dacă la licitaţie se vor înscrie (legal au dreptul) şi alte firme în afara concernului italo-japonez care va construi podul.

Autorităţile naţionale şi cele de la Brăila nu au reuşit să se pună de acord pentru a asigura grupului de firme ASTALDI S.p.A.(Italia) şi IHI Infrastructure Systems CO. LTD (Japonia) terenul necesar organizării de şantier pentru construirea podului ce va lega malul drept şi malul stâng al Dunării.

Ordinul de începe a lucrărilor la podul de 2,5 miliarde de lei, finanţat cu foduri UE, a fost dat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) încă din 20 decembrie 2018, însă asta nu înseamnă că treaba a început.

Cel mai important lucru preliminar este organizarea de şantier, care presupune realizarea „garajului” temporar pentru sutele de utilaje ce urmează să fie folosite, precum şi construirea clădirilor provizorii în care să funcţioneze partea de management, să fie depozitate materialele şi sculele şi să se asigure cazarea unei părţi a personalului.

Consiliul Local Brăila nu a găsit o soluţie pentru care terenul necesar (ar trebui între 5 şi 8 hectare) să fie acordat imediat şi cu titlu de folosinţă gratuită (pe durata lucrărilor) celor două firme care şi-au adjudecat contractul pentru construirea podului.

Ca urmare, s-a decis să se organizeze o licitaţie  publică, cu strigare, pentru închirierea unui teren viran al municipalităţii de 78.549 mp, situat în Brăila, DN 22B - Km 4-520 (Şoseaua Dig Brăila-Galaţi). Licitaţia va avea loc în luna ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că procedurile se vor prelungi până în februarie-martie, asta în cazul fericit în care la licitaţie nu se vor înscrie şi alte firme, care vor terenul respectiv sau vor doar să pună beţe în roate.

Marian Dragomir, primarul Brăilei, a explicat că fiind vorba despre societăţi private, municipalitatea nu a putut oferi prin atribuire directă terenul.

„Noi am analizat iniţial varianta prin care să dăm terenul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi apoi CNAIR să îl transmită către Asocierea Astaldi-IHI, dar nu se poate o astfel de variantă. Cele două fac într-adevăr un proiect de importanţă naţională, dar ele sunt nişte societăţi comerciale care au participat la o licitaţie şi au profit. Iar punerea la dispoziţie a unui teren gratuit se constituie ajutor de stat şi intră în zona infringement. Dacă facem socoteala, preţul de pornire al licitaţiei nu este unul foarte mare, ci este similar cu al altor terenuri din zona respectivă”, a declarat Dragomir.

Terenul respectiv este scos la concesionare pe o perioadă de 5 ani. Preţul caietului de sarcini este de 300 lei, iar garanţia de participare de 100.000 lei, preţul de pornire al licitaţiei fiind stabilit la 2,71 lei/mp/an. Cu alte cuvinte, oraşul Brăila – principalul beneficiar al podului – nu numai că nu contribuie cu nimic la realizarea podului, dar face un profit de peste un milion de lei, având în vedere că terenul în discuţie este viran şi nu aduce în prezent niciun leu ca venit.

Durata contractului va putea fi prelungită prin act adiţional, la cererea superficiarului, pentru o perioadă egală cu cel mult jumătate din durata sa iniţială, în condiţiile unei notificări scrise, transmise Municipiului Brăila de către superficiar cu minimum 3 luni înainte de expirarea Contractului şi cu aprobarea Consiliului Local Municipal.

Înainte de a scoate la licitaţie terenul, municipalitatea a comandat un raport de evaluare. Studiul a fost întocmit de societatea de consulting, evaluare, management şi marketing Sierra Quadrant Consulting Grup SA, care a stabilit şi preţurile estimative. Cu alte cuvinte, tergiversările în chestiune au început din luna noiembrie.

Potrivit caietului de sarcini, câştigătorul licitaţiei pentru teren se obligă să realizeze un studiu geotehnic, să sistematizeze terenul şi să construiască toate căile de acces necesare  (precum şi a racordurilor şi instalaţiilor aferente obiectivului), să desfiinţeze (pe cheltuială proprie) toate lucrările existente pe teren, să amplaseze construcţiile şi să se asigure că funcţionarea ulterioară a acestora se va face potrivit legislaţiei în vigoare privind protecţia factorilor de mediu (nu trebuie să se desfăşoare în zonă activităţi susceptibile de a polua aerul, apa şi solul, decât cu acordul expres al instituţiilor abilitate, fără a perturba locuinţele din zonă).

De asemenea, adjudecatorul trebuie să împrejmuiască terenul şi să asigure accesul (la pachet cu răspunderea de starea tehnică şi securitatea împrejurimilor astfel încât să fie preîntâmpinat orice acces neautorizat), să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor şi să obţină aviz de la ISU Brăila, să conecteze amplasamentul (pe propria cheltuială) la utilităţi şi să doteze cu dispozitive de protecţie.

Câştigătorul licitaţie trebuie să încheie un contract de ridicare a deşeurilor cu operatorul de salubritate din zonă, să depună în 12 luni de la semnarea contractului a tuturor avizelor, acordurilor şi documentelor necesare pentru eliberarea autorizaţiei de construire, să finalizeze lucrările de execuţie (în funcţie de obiectivul economic ce urmează a fi realizat) în 24 de luni de la obţinerea autorizaţiei de construire şi să respecte Planul Urbanistic General.

Ce se întâmplă dacă licitaţia este câştigată de alţii

Cum spuneam, există şi varianta ca o altă firmă să câştige terenul şi să dezvolte acolo un obiectiv economic. Prevederile caietului de sarcini permit asta. Pentru a astfel de situaţie, primarul Dragomir a precizat că şi Consiliul Judeţean şi Comuna Vădeni au terenuri în zonă, astfel că grupul Astaldi ar avea o soluţie de rezervă.

Dragomir a precizat că terenul putea fi dat în mod gratuit unei instituţii publice, unei asociaţii de utilitate publică, dar nu unei societăţi comerciale care face profit, caz în care singura variantă a fost organizarea unei licitaţii.

Edilul a amintit că orice societate este liberă să participe dacă doreşte, însă nu este niciun secret că scoaterea la licitaţie publică poate porni de la solicitarea unei firme care are deja un plan pentru zona respectivă, aşa cum s-a mai întâmplat şi cu alte ocazii.

Dacă asocierea Astaldi-IHI nu-şi va adjudeca terenul necesar, lucrările la pod ar putea fi întârziate cu câteva luni faţă de graficul iniţial, deoarece trebuie demarată o nouă licitaţie.