România riscă să plătească daune importante pentru că birocraţia a blocat construirea podului peste Dunăre de la Brăila. Cine sunt vinovaţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aşa va arăta podul de la Brăila FOTO Studiul de Fezabilitate
Aşa va arăta podul de la Brăila FOTO Studiul de Fezabilitate

Proiectul podului peste Dunăre va fi amânat cu cel puţin câteva luni din cauza problemelor cu exproprierile şi devierea infrastructurii electrice, de comunicaţii şi de irigaţii. CNAIR a anunţat că licitaţiile aferente acestor etape nu s-au finalizat, în cazul exproprierilor existând un litigiu legat de caietul de sarcini, ce ar putea ajunge în instanţă.

Ceea ce la un moment dat părea foarte simplu în privinţa proiectării şi construirii podului care urmează să lege cele două maluri ale Dunării între oraşul Brăila şi oraşul tulcean Măcin, a devenit deodată fdoarte complicat.

Conducerea Companiei Naţionale pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a recunoscut, pe 20 martie, că deşi a dat ordinul pentru începerea proiectării (contractul cu asocierea Astaldi S.p.A. – IHI Infrastructure Systems CO. LTD fiind deja semnat), în fapt lucrarea nu poate fi demarată deoarece partea română nu a finalizat, din vina ei, procedurile preliminare.

În fapt, membrii asocierii italiano-japoneze amintite s-au arătat, prin nu mai puţin de 10 notificări transmise CNAIR, profund nemulţumiţi pentru că nu pot începe proiectarea podului din cauză că nu ştiu unde vor fi relocate reţelele de utilităţi din zona podului. Este vorba de reţelele de apă, canalizare, irigaţii, telefonie şi reţele electrice, pe care statul român şi-a asumat obligaţia că le va reloca pe o cheltuială separată înainte de demararea contractului legat de pod.

„În cadrul contractului de proiectare şi execuţie,  asocierea Astaldi S.p.A. – IHI Infrastructure Systems CO. LTD a emis un număr de 10 notificari prin care şi-a manifestat intenţia de a revendica costuri suplimentare şi extensie de timp, fără să specifice sumele şi extensia de timp la care se consideră îndreptăţit”, a declarat unul dintre directorii tehnici ai companiei de drumuri.

Iar au pus căruţa în faţa boilor

În aceste condiţii, începerea proiectării podului peste Dunăre ar putea fi amânată cu cel puţin câteva luni, întrucât CNAIR trebuie să pună la dispoziţia proiectanţilor planurile relocării utilităţilor, însă până acum nici măcar nu au fost finalizate cele trei licitaţii pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de mutare a utilităţilor.

Astfel, la licitaţia pentru proiectare şi execuţie „Relocări/Protejări conducte edilitare (apă şi canal) şi reţele de irigaţii necesare pentru execuţia podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila”, a fost depusă în data de 13 februarie 2018 o singură ofertă, care se află actualmente în curs de evaluare.

Şi la licitaţia pentru „Proiectare şi execuţie relocări/protejări conducte de transport gaze naturale necesare pentru execuţia podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila” a fost depusă tot o singura ofertă, care se află în evaluare.

Mai grav este că la licitaţia pentru „Proiectare şi execuţie relocări/protejări reţele electrice şi de telefonie necesare pentru execuţia podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila” nu s-a prezentat nimeni (termenul fiind 27 februarie 2018), aşa că procedura trebuie reluată. Nu se ştie când, nu se ştie cum.

Lipsesc până şi banalele documente cadastrale

Alarmant este că n-au fost rezolvate nici problemele legate de exproprierea terenurilor necesare pentru drumurile de legătură cu podul, deşi unele dintre etape sunt relative simple, soluţionarea lor fiind, de fapt, o chestiune de câteva zile.  Spre exemplu, nu s-a făcut încă documentaţiile cadastrale pentru terenurile ce urmează să fie expropriate. Mai exact, este vorba de 460 de terenuri, cu o suprafaţă totală de peste 122 ha, aflate pe teritoriile judeţelor Brăila şi Tulcea.

Harta cu amplasamentul podului de la Brăila FOTO Studiu Fezabilitate

Zona unde vor fi construite podul şi conexiunile de infrastructură FOTO Studiu Fezabilitate

De fapt, procedura a fost demarată la începutul lunii decembrie, când CNAIR a lansat pe SEAP procedura de selectare a firmei căreia să îi fie atribuit contractul pentru serviciile de „întocmire documentaţii cadastrale, rapoarte de evaluare şi asigurare servicii juridice de asistenţă şi reprezentare în vederea dobândirii prin expropriere/transfer a imobilelor necesare proiectării şi execuţiei obiectivului de investiţie Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila, pe raza localităţilor Brăila şi Vădeni, judeţul Brăila, şi localităţile Smârdan şi Jijila, judeţul Tulcea”, dar totul s-a înţepenit pe parcurs.

Totul pleacă de la documentele de licitaţie făcute prost, ceea ce a făcut ca trei dintre firmele care au cumpărat caietul de sarcini să depună contestaţii, invocând mai multe neclarităţi în acesta. Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a admis două din aceste contestaţii şi a obligat CNAIR  ca în 15 zile de la această decizie să refacă documentaţia prin modificarea procedurilor, ceea ce înseamnă, însă, o amânare de câteva luni a licitaţiei.

Statul român, bun de plată

Grav este că acest lanţ de erori şi de nepotriviri ar putea avea efecte negative asupra bugetului naţional, dat fiind că, potrivit contractului încheiat cu asocierea firmelor Astaldi (Italia) şi IHI (Japonia), orice întârzieri sunt imputabile nu doar constructorului, ci şi Guvernului.

Cu alte cuvinte, dacă se demonstrează că întârzierile sunt din cauza reprezentanţilor statului român, ţara noastră ar putea plăti daune importante către concernul internaţional care a câştigat licitaţia pentru proiectarea şi construirea podului. Deocamdată, cuantumul acestora nu poate fi specificat, însă el poate fi calculat în baza clauzelor contractuale exprese.

Despre podul peste Dunăre de la Brăila

Podul peste Dunăre de la Brăila este cel mai important proiect de infrastructură demarat în estul României după 1989. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat la începutul lunii martie că a emis ordinul de începere a proiectării podului, etapă pentru care concernul italo-japonez care a câştigat licitaţia are la dispoziţie exact 12 luni, în conformitate cu contractul semnat pe 15 ianuarie 2018, chiar la finalul mandatului premierului Mihai Tudose.

Conform contractului, asocierea dintre Astaldi SpA (Italia) şi  IHI Infrastructure Systems CO.Ltd (Japonia) ar trebui să treacă la construirea efectivă a podului în martie 2019, iar în martie 2022 este prevăzut să se facă recepţia finală. Există, cum era de aşteptat, şi un scenariu pesimist, potrivit căruia, pentru situaţii de forţă majoră, finalizarea contrucţiei s-ar putea amâna cu 12 luni, respectiv până în martie 2023. Garanţia lucrărilor va fi de 120 de luni (10 ani), răstimp în care orice problemă va fi corectată pe cheltuiala constructorului.

Valoarea totală a investiţiei se va ridica la 2,35 miliarde de lei, cu tot cu taxele aferente (adică undeva la peste 510 de milioane de euro) şi include nu doar construirea podului suspendat peste fluviu, ci şi a drumurilor de conexiune ce vor fi făcute de la zero pe malul tulcean. Ele sunt în lungime totală de 23,4 kilometri, cu două secţiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km.

Unul dintre capetele podului (cel dinspre vest) va fi amplasat între Galaţi şi Brăila, în amonte de confluenţa Dunării cu Siretul, la circa un kilometru de Brăila şi aproximativ şase kilometri de Galaţi. După cum este stipulat în caietul de sarcini, se va asigura conexiunea rutieră cu drumul european E87 (care merge spre Galaţi şi Vama Giurgiuleşti, precum şi cu drumurile naţionale 2A, 21, 22, 22B şi 23.

Capătul de pe malul dobrogean al fluviului se va lega cu infrastructura rutieră în apropiere de oraşul Măcin şi va asigura continuarea E87 către Tulcea şi va face jocţiunea şi cu cel mai scurt drum dintre Moldova şi Litoral: DN 22D.

Aşa va arăta podul de la Brăila FOTO Studiu fezabilitate

Unul dintre capetele podului (cel dinspre vest) va fi amplasat între Galaţi şi Brăila, în amonte de confluenţa Dunării cu Siretul, la circa un kilometru de Brăila şi aproximativ şase kilometri de Galaţi. După cum este stipulat în caietul de sarcini, se va asigura conexiunea rutieră cu drumul european E87 (care merge spre Galaţi şi Vama Giurgiuleşti, precum şi cu drumurile naţionale 2A, 21, 22, 22B şi 23.

Capătul de pe malul dobrogean al fluviului se va lega cu infrastructura rutieră în apropiere de oraşul Măcin şi va asigura continuarea E87 către Tulcea şi va face jocţiunea şi cu cel mai scurt drum dintre Moldova şi Litoral: DN 22D.

Lăţimea totală a podului va fi de 31,7 metri. Calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuita din patru benzi de circulaţie de câte 3,5 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare de câte 0,5 metri lătime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zona mediană cu lăţimea de trei metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având de câte 2,8 m  lăţime fiecare.

Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătura între tablier şi cablul principal. Blocurile de ancorare sunt integrate în teren, în afara digurilor de apărare. Gabaritul pe verticală al podului va fi de cel puţin 38 m de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării, astfel încât să fie îndeplinite criteriile de navigaţie fluvială.

Cu toate că ordinul de începere a proiectării a fost deja dat, rămâne nebuloasă problema finanţării. Pentru anul 2018, Ministerul Transporturilor a bugetat doar 23,8 milioane de lei, adică doar 1%  din valoarea proiectului. Nu este clar deocamdată dacă această sumă va fi de-ajuns pentru a acoperi proiectarea, exproprierile de terenuri şi alte cheltuieli ce ar trebui realizate încă din acest an (avize, organizare de şantier, aprovizionarea primară),  astfel încât să nu se tergiverseze derularea proiectului încă din debutul său.

De altfel, analiza cost-beneficiu din cadrul studiului de fezabilitate al proiectului arată că proiectarea şi achiziţia terenurilor ar avea o pondere de circa 5,4% din total, adică de 5,4 ori mai mult decât au alocat guvernanţii pentru această etapă.

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite