Reţeta succesului: supravieţuire cu barje pentru Sena şi coloşi pentru Nil

Singurul centru de cercetare independent din sud-estul ţării se descurcă din anul 2000 fără comenzi guvernamentale. Ceprorex S.A a mers mai departe graţie comenzilor primite de la beneficiari externi. A reuşit însă să-şi facă loc pe o piaţă unde concurenţa este foarte dură.

Institutul de cercetare care funcţiona pe lângă Promex.S.A., Ceprorex, s-a privatizat în anul 1992. Iniţial, a beneficiat de câteva comenzi venite de la Bucureşti, cât să nu intre în faliment. Ulterior, însă, odată cu declinul Uzinei Progresul, acestea nu au mai venit.

Din anul 2000 echipa managerială s-a schimbat. Cei 80 de salariaţi ai firmei nu se plâng acum de lipsă de front de lucru.

„Pe linie de hidraulică navală am finalizat două seturi de comenzi pentru beneficiari din Franţa şi Egipt. Este vorba despre realizarea unor sisteme hidraulice de ridicare a cabinei de comandă. Iniţial, am avut un proiect pentru patru barje executate la Galaţi destinate navigaţiei pe Sena. Armatorul ne-a cerut în specificaţii tehnice foarte amănunţite ce anume ar dori", ne-a explicat managerul Adrian Ţibulcă.

Succesul repurtat cu barjele pentru Franţa a adus noi comenzi. O firmă din Egipt a comandat zece astfel de sisteme hidraulice pentru barje care fac navigaţia pe fluviu.

„A fost vorba de un proiect cu totul nou pentru că era vorba de nave diferite. Pentru Sena erau barje micuţe, cu un pescaj relativ modest, în timp ce pentru Nil am avut de-a face cu adevăraţi coloşi", ne-a spus ing. Ţibulcă.

„Ne-am achitat bine de sarcini şi acum derulăm o comandă similară pentru 30 de barje ale celui mai mare transportator de pe Nil, firma ENER T.C. Egipt", completează managerul.

Apă pentru austrieci

Tot pentru beneficiari externi, la Ceprorex a fost executat proiectul unui sistem de forare-captare apă din pânza freatică de adâncime, capabil să scoată apa plată aflată la 60-80 de metri sub nivelul scoarţei, pentru un beneficiar din Austria.

Unul dintre ultimele proiecte finalizate la Ceprorex şi dezvoltat în baza de microproducţie este utilajul de reparat drumuri prin recuperarea bazei asfaltice.

„Important este faptul că la ora actuală suntem cunoscuţi şi am reuşit să intrăm în lumea furnizorilor serioşi de echipamente. Astfel, cei 80 de salariaţi ai firmei au de lucru, au comezi, se face în continuare cercetare şi proiectare. Cel mai ai mic salariu care s-a dat în firmă a fost de 1.000 de lei. De cele mai mari nu vorbim dar mi se pare absolut normal ca un cercetător să fie plătit pentru ceea ce face, aşa cum se cuvine", ne-a declarat ing. Adrian Ţibulcă.