Proiect de renaturare unic în Europa, cu drone aeriene şi acvatice, în Parcul Natural „Balta Mică a Brăilei”
0În Parcul Natural „Balta Mică a Brăilei” se derulează în prezent un proiect de renaturare unic în Europa. Administraţia Parcului, în colaborare cu câteva instituţii de prestigiu din Norvegia şi cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, va studia zona cu drone speciale, dirijate în aer şi pe apă, pentru a găsi soluţiile cele mai eficiente de decolmatare, astfel încât lacurile din arealul inundabil să recapete dimensiunile de altădată.
Dronele aeriene şi acvatice de ultimă generaţie vor culege datele din teritoriu, fără a deranja populaţiile de păsări şi peşti. Informaţiile obţinute vor fi interpretate de specialişti ai unor universităţi de prestigiu din Norvegia. În baza acestor date, norvegienii vor propune un plan pentru decolmatarea eficientă şi durabilă a sistemului de canale dintr-o mică parte a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Este vorba despre o porţiune din ostrovulul Fundu Mare, situat la doar câţiva kilometri de municipiul Brăila.
La ora actuală, din cauza aluviunilor depuse masiv de fluviu, arealul natural al ostrovului Fundu Mare, dar şi al celorlalte zone inundabile care formează Parcul Natural "Balta Mică a Brăilei", este puternic afectat. Fenomenul este cauzat de dezechilibrul provocat în ultimii 50 de ani, după îndiguirea unei porţiuni vaste a fostei bălţi a Brăilei, în scopul formării exploataţiei agricole din actuala Insulă Mare a Brăilei.
Aluviunile transportate în mod natural de Dunăre au acum o suprafaţă mai mică pe care se pot depune, iar ritmul de colmatare al ostroavelor ce formează în prezent Balta Mică a Brăilei - o rămăşită a vechii bălţi brăilene - ar putea provoca, într-un timp relativ scurt dispariţia unor lacuri, fapt ce ar avea un efect catastrofal asupra zecilor de specii de înaripate şi înotătoare care au habitatele aici.
Banii vin din ţările nordice
Proiectul intitulat "Restaurarea complexului de ecosisteme acvatice şi terestre din ostrovul Fundu Mare, parte a sitului RAMSAR 1074 «Balta Mică a Brăilei»" presupune o investiţie de 1,7 milioane de euro. Banii vor fi asiguraţi din fonduri extracomunitare puse la dispoziţie de Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.
Parteneri în implementarea proiectului sunt Parcul Natural "Balta Mică a Brăilei", Fundaţia pentru Cercetare Ştiinţifică şi Industrială Norvegia, Universitatea Norvegiană de Ştiinţe şi Tehnologie, Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii, Universitatea „Dunărea de Jos" Galaţi şi Asociaţia „Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării" România.
Balta Mică este ceea ce a mai rămas din fosta Baltă a Brăilei, după ce s-au făcut îndiguirile care au dus la formarea actualei Insulei Mari a Brâilei FOTO Florentin Coman
Aparatura care se va achiziţiona în cadrul proiectului, în valoare de 400 mii de euro, va fi folosită de specialiştii Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi. Aceştia vor manevra de la distanţă dronele speciale care vor culege datele din aer şi din apă. Ulterior, specialiştii norvegieni, care au la activ lucrări similare derulate în zona nordică a Europei, dar şi în ţări din Africa, vor interpreta datele şi vor face un studiu din care să reiasă cum şi unde anume trebuie făcute decolmatările, astfel încât apa să poată forma din nou lacurile care au dat de-a lungul timpului unicitate acestei zone.
Renaturare pilot a unei mici porţiuni din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
Lucrări efective de renaturare a zonei se vor face doar pe o porţiune limitată. Astfel, 500 mii de euro vor fi folosiţi pentru construirea a două stăvilare, defrişarea vegetaţiei forestiere ce a invadat biotopul acvatic şi pentru decolmatarea conexiunilor dintre privaluri şi patru lacuri, care ocupă o suprafaţă 837 hectare luciu de apă, din cele 1.800 ha cât are în total ostrovul Fundu Mare.
"Proiectul acesta este unic în România şi chiar în Europa, atât prin metodele folosite - acele drone manevrate de la distanţă, care vor avea un impact minimal asupra faunei - cât şi prin amploarea şi complexitatea studiului ce va fi elaborat. În baza acelui studiu se va amenaja o porţiune din ostrovul Fundu Mare, care va fi ţinută câţiva ani sub observaţie, pentru a se vedea eficienţa lucrărilor.
Ulterior, aceste metode ar putea fi aplicate la scară largă, atât asupra Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, cât şi asupra Deltei Dunării şi a altor zone din bazinul dunărean care au nevoie de reabilitare hidrologică. Un alt lucru care ar trebui remarcat este faptul că am reuşit să aducem la Brăila aceste instituţii de mare prestigiu din Norvegia, care au o mare experienţă în domeniu şi care, la final, le vor pune la dispoziţie specialiştilor români, metodele de interpretare a datelor culese din teritoriu", a declarat pentru presa brăileană Radu Moisei, directorul Parcului Natural "Balta Mică a Brăilei".
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
