Povestea izvorului aflat sub temelia bisericii vechi de peste 150 de ani. De ce este venerat de creştinii din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Biserica Greacă din Brăila FOTO Costiuc Petrică
Biserica Greacă din Brăila FOTO Costiuc Petrică

Se află sub biserica Buna Vestire din Brăila, la 15 metri adâncime şi se spune că apa era făcătoare de minuni (mai exact vindecătoare) încă de dinainte de a se construi biserica. An de ani, de sărbătoarea ortodoxă Izvorul Tămăduirii, aici se desfăşoară o procesiune uriaşă.

An de an biserica româno-elenă „Buna Vestire“ din municipiul Brăila devine, în Săptămâna Luminată, loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi din întreaga ţară, care vin cu la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Oamenii se adună încă din ajun pentru a primi din apa sfinţită izvorâtă de sub Sfântul Altar al amintitei biserici, mai ales că izvorul cu apă considerată vindecătoare se deschide publicului o singură dată pe an.

Puţini ştiu însă că tradiţia durează de mai bine de un secol şi jumătate. Mai exact din anul 1863, când se spune că în timpul lucrărilor de punere a temeliei bisericii, unul dintre ctitori a avut un vis, ce a avut ca rezultat descoperirea unui izvor natural, cu proprietăţi vindecătoare de ziua Izvorului Tămăduirii.

„A fost considerat ca semn divin, izvorul închizându-se într-o fântână, iar deasupra construindu-se Sfântul Altar. Izvorul se găseşte la o adâncime de 15 metri şi este vindecător doar de ziua Izvorului Tămăduirii. Numai în această zi preoţii deschid fântâna şi mulţi bolnavi vin din toată ţara să primească agheasma având nădejdea şi credinţa că se vor vindeca”, spune preotul Rareş Bucur, de la Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Accesul la izvorul de sub biserică nu este chiar simplu, căci trebuie coborâte câteva zeci de trepte, pe un coridor destul de îngust, până la 15 metri sub pământ, unde se află fântâna amenajată de preoţi la ridicarea bisericii şi restaurată în anul 2000.

Biserica Greacă din Brăila FOTO Costiuc Petrică

Se pare că izvorul ar fi fost cunoscut şi mai înainte de a se zidi biserica. Potrivit unei legende locale, prin secolul al XV-lea un cioban l-ar fi descoperit după ce Maica Domnului i-ar fi spus să construiască acolo o troiţă. În timpul construcţiei, apa a ţâşnit din pământ, iar el a gustat din ea şi a dus şi acasă. Iar mama lui, care era bolnavă şi oarbă, s-a vindecat după ce a băut din acea apă.

Biserica greacă, monument istoric şi de arhitectură

Piatra de temelie a Bisericii „Buna Vestire” (cunoscută drept Biserica greacă) a fost pusă pe 8 septembrie 1863, cu sprijinul numeroasei comunităţi elene din Brăila, care a obţinut în prealabil aprobare pentru construire de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Biserica are formă de cruce şi are trei sfinte Altare, cu două turle, iar ca stil domină cel bizantin, cu influenţe  elene, gotice şi renascentiste. Aşa se face că în zilele noastre este monument istoric şi de arhitectură. Lucrările au fost supravegheate de arhitectul Avraam Ioanidis din oraşul Brusa din Asia Mică, fiind finalizate în 1872.

Un detaliu deosebit despre această biserică este că are trei altare. Altarul principal poartă hramul Buna Vestire şi a fost sfinţit pe 29 octombrie 1872 de episcopul Melchisedec al Dunării de Jos. Altarul de Nord poartă hramul Sfântului Gherasim, iar cel de Sud al Sfântului Nicolae. Acestea au fost sfinţite pe 6 decembrie 1873, de acelaşi episcop.

Biserica Greacă din Brăila FOTO Costiuc Petrică

Pictura bisericii a fost executată în trei etape. În 1880, Gheorghe Tăttărescu a pictat cupola cu cei patru sfinţi evanghelişti. Între 1900 şi 1902, sfântul altar, arcada cea mare dinspre răsărit şi arcadele mari din nord şi sud au fost pictate de grecul C. Liochis. Partea finală a Naosului avea să fie executată abia în perioada 1945-1946, de pictorul Belizarie.

Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur de meşteri din Constantinopol şi a fost pictată, de asemenea, în mai multe etape: între anii 1876-1884, a lucrat la ea pictorul Matache Orăşeanu, în 1913, a lucrat pictorul Ioan Albescu, iar în 1914 pictorul V. Robea.  Uriaşele candelabre sunt confecţionate din cristal de Boemia.

În fiecare an, oameni din întreaga ţară, dar şi din străinătate, vin aici să ia din apa tămăduitoare şi făcătoare de minuni. Până în anul 2000, apa din fântână se scotea cu o ciutură, dar un credincios din Germania a donat bani pentru reamenajarea şi reconstruirea fântânii de sub altarul bisericii, cumpărându-se o pompă electrică de scoatere a apei.

Eleganţa construcţiei, frumuseţea picturii, mulţimea odoarelor fac din biserica „Buna Vestire” unul dintre cele mai căutate locuri de închinăciune ale Brăilei pentru credincioşii din zonă şi pentru toţi cei ce poposesc pentru câteva clipe aici. La procesiunea din 2019 au fost peste 15.000 de oameni, însă în 2020 manifestările vor fi cu siguranţă suspendate din cauza epidemiei de coronavirus.

Vă mai recomandăm şi:

Soarta cumplită a singurului patriarh al tuturor ortodocşilor care a slujit ca preot într-o biserică din România

Legendele Dunării: misterul tunelurilor străvechi care împânzesc Galaţiul şi traversează fluviul către Dobrogea

Blestemul mănăstirii care l-a adăpostit pe fiorosul hatman Mazepa. Comuniştii au surpat-o în Dunăre cu remorcherele

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite