Povestea fascinantă a restaurantului rotativ din Brăila. Panorama se schimba complet de la felul întâi şi până la desert

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În urmă cu 100 de ani, când a fost inaugurat, castelul de apă din Brăila era o clădire unicat în România  FOTO Florentin Coman
În urmă cu 100 de ani, când a fost inaugurat, castelul de apă din Brăila era o clădire unicat în România  FOTO Florentin Coman

La Brăila a funcţionat în anii '80 un restaurant unic în România, amenajat pe o platformă rotativă situată la circa 30 de metri înălţime. De sus, cei care stăteau la masă aveau o vedere panoramică a Brăilei şi a Dunării, unghiul de vedere schimbându-se complet, de la felul întâi până la desert.

Restaurantul era amplasat în vârful fostului castel de apă al oraşului. Inaugurat în 1912, în parcul Grădina Publică, din centrul istoric al Brăilei, acesta a fost, la vremea lui, cel mai înalt turn din România destinat alimentării cu apă, măsurând 35 de metri de la bază până la acoperiş.

În anii '80, când Brăila folosea deja o altă reţea de apă, bazată pe pompe de mare putere, fostului castel i s-a dat o altă utilitate. Încredinţat fostei Cooperaţii de Consum, turnul a fost transformat în acel restaurant panoramic, pe care brăilenii îl priveau ca pe un OZN.

„Dacă mergeai seara în Grădina Publică, te fascinau luminile din vârful castelului de apă. În perioada aceea, când se oprea iluminatul stradal ca să se facă economie la energie electrică, în jur era întuneric şi numai barul era luminat. Parcă vedeai un OZN", îşi aminteşte Cosmin B., unul dintre brăilenii care au avut ocazia să privească panorama Brăilei de la ultimul nivel al castelului de apă.

Castelul de Apă, la scurt timp după inaugurare FOTO Arhivă

castelapa2

Brăileanul mai spune că, de sus, de pe platforma rotativă, oraşul se vedea foarte frumos ziua. În schimb, pe timpul nopţii, Brăila devenea, în timpul „penelor de curent”, o pată de întuneric. Totul se schimba pentru privitor atunci când platforma rotativă îl aducea în dreptul Dunării.

„Ofereau un adevărat spectacol zecile de luminiţe de pe vasele care navigau pe Dunăre, că pe ele nu se oprea curentul, ca în oraş", mai spune brăileanul Cosmin B.

Imagine din interiorul fostului restaurant de pe platforma rotativă FOTO Arhivă

castelapa3

Platforma rotativă care făcea senzaţie pe vremuri în castelul de apă a fost proiectată şi executată la institutul de cercetări ce funcţiona pe lângă Uzina de Utilaj Greu "Progresul", unde se produceau celebrele excavatoare româneşti. Proiectant a fost inginerul Nicolae Gazea, de numele căruia se leagă mai multe invenţii şi inovaţii.

Inginerul Gazea s-a stins din viaţă în urmă cu trei ani, la vârsta de 82 de ani. Fiul acestuia, Constantin Gazea, de profesie tot inginer, spune că platforma rotativă concepută de tatăl său era un dispozitiv pe cât de ingenios pe atât de simplu.

"Avea nevoie de un motor de doar 5 kilowaţi ca să facă o mişcare de 360 de grade în circa 60 de minute. O componentă esenţială a fost ghidajul făcut pe un sistem de role puţin conic, care îi permitea platformei să se autocentreze în permanenţă, astfel că mişcarea de rotaţie era aproape imperceptibilă, iar un pahar de apă putea sta pe masă plin fără să se verse", explică fiul inginerului Gazea.

În prezent, fostul castel de apă se degradează şi nicio firmă de construcţii nu se încumetă să prea contractul de reabilitare FOTO Florentin Coman

castelapa1

În prezent, castelul de apă se află într-o stare accentuată de degradare. Primăria Brăila promite de câţiva ani că o să îl reabiliteze. Din păcate, vechea platformă rotativă nu va mai fi pusă în funcţiune, deoarece unii experţi au stabilit că aceasta ar afecta structura de rezistenţă a construcţiei. În locul ei , ar urma să se amenajeze un mic observator astronomic.

Problema este că, deşi a alocat 4,6 milioane de lei pentru aceste reparaţii, Primăria Brăila nu a reuşit să găsească o firmă interesată să preia contractul. Constructorii nu s-a prezentat la licitaţii, motivul invocat de aceştia fiind, conform reprezentanţilor Primăriei, că lucrarea ar fi foarte complexă şi greu de realizat.

Mai puteţi citi şi:

Slatina Cum a devenit Dealul Grădişte din Slatina, un simbol al urbei, bătaia de joc a ultimilor doi primari, Vâlcov şi Prina

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite