Pământul, mai scump pentru morţi decât pentru vii

Fiindcă în Brăila nu mai sunt locuri de veci decât pentru situaţii de urgenţă, la negru, preţul unui mormânt a ajuns şi la 2.000 de euro. În cele şapte cimitire, cu trei sedii administrative, din municipiu, sunt 67.500 de locuri de veci.

În niciunul dintre cimitire nu mai sunt locuri de veci de vânzare pentru vii. Puţinele spaţii din cimitirele periferice se dau numai cu act de deces şi după o analiză minuţioasă.
Criza locurilor de veci a dus, în timp, la formarea unele adevărate mafia a gropilor. Aşa se face că, la mâna a doua sau chiar a treia, doi metri pătraţi de pământ ajung să coste şi 2.000 de euro, adică de două ori mai mult decât metrul pătrat de locuinţă.

N-orecunosc preoţii, nici administratorii cimitirelor, nici groparii - are sunt cheia şi lăcata acestor tranzacţii - ci chiar cumpărătorii. Colac peste pupăză, de mai bine de un an, de când a fost retrasă paza cu poliţişti locali din şase dintre cimitire, locurile de veci au devenit ţinta hoţilor de fier vechi şi a vandalilor. Cel mai căutat cimitir din oraş este „Sfântul Constantin", care e şi singurul păzit din oraş. Aici, mormântul e vândut, precum apartamentul, în funcţie de poziţie: „cu vedere la alee", „lângă osuar"...

„Soţul a murit acum 14 ani şi l-am îngropat în locul unor rude. Am reuşit să cumpăr un loc şi după ce va fi gata îl voi exhuma şi aduce aici, unde şi eu voi fi înmormântată. Am cumpărat acest loc în toamna anului trecut, prin intermediari, groparii de aici din cimitir. Am dat pe el 5.500 de lei. Cripta costă 2.400 de lei. Monumentul (crucea şi soclul) mai costă încă 700 de lei", ne-a spus Constantina Ene, 81 de ani.

Per total, cei doi metri pătraţi de loc de veci costă 8.600 lei. Adică 1.070 de euro pe metrul pătrat. Comparativ, preţul un apartament variază, în municipiu, între 370 şi 800 de euro pe metrul pătrat.
După ce că sunt scumpe, iar la nivel micro s-a creat o adevărată branşă a samsarilor de locuri de veci, mormintele mai sunt şi lăsate de izbelişte

Mormintele sunt lăsate pradă hoţilor şi vandalilor

Problema nu este doar că locurile de veci au devenit un lux pentru muritorul de rând, ci şi faptul că, deşi plătesc, aparţinătorii se pot trezi oricând că le-au fost vandalizate mormintele celor dragi.
„Păi, uitaţi ce mi-au făcut mie hoţii. Mi-au furat măsuţa din fier pe care puneam coliva, au rupt crucea din piatră - nu ştiu ce au avut cu ea - mi-au furat gardul de mai multe ori", spune Paraschiva Nicoară, de 74 de ani, pe care am găsit-o îngrijind un mormânt din Cimitirul „Sfânta Maria".

Femeia mai spune că, în plus, trebuie să vină periodic să facă ea curăţenie, fiindcă de asta nu se ocupă nimeni, ba chiar găseşte gunoaie pe morminte şi le adună, deşi plăteşte pentru întreţinerea mormântului.
„Iar când l-am cumpărat am dat o groază de bani, acum vreo zece ani, am dat 15 milioane", adaugă femeia.

De alături, un alt brăilean venit să îngrijească locul de veci al părinţilor a completat-o: „Nu e posibil aşa ceva. Plătim anual câteva sute de lei. Ar trebui să se pună pază. În plus, ar trebui tăiat elanul preoţilor şi al dascălilor care taie şi spânzură în acest domeniu, vând mormintele cu cât vor ei", a spus Alexandru Bucur, de 55 de ani.

Aurică Dinu este meseriaş pietrar de mai bine de 20 de ani, iar când prinde câte un client care vrea şi cruce, şi soclu, şi piatră, şi alee, zice că l-a apucat pe Dumnezeu de un picior. Omul recunoaşte, însă, că, de la o vreme, „dacă nu eşti bine cu cine trebuie, până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii".
Adică: „Noi dăm chitanţe , avem acte în regulă. Au apărut, însă, de vreo trei ani, nişte «meseriaşi» care sunt mână în mână cu tot felul de preoţi de prin parohii, preoţi care şi-au adus morţii la «Sf. Constantin». Acum vreo două luni, aveam de făcut un monument, luasem şi avans, după care a venit clientul să-mi spună că i-a zis preotul din parohie că dacă nu face lucrarea cu cine-i spune el, să-şi caute alt popă să-i îngroape mortul", ne-a spus Aurică Dinu.

Nici usturoi n-au mâncat

Omul mai spune că, din cauza „samsarilor", multe firme mici de pompe funebre, îndeosebi meseriaşii vechi, au ajuns să dea faliment.
Întrebată dacă ştie cu cât se vinde la negru un loc de veci şi cine este responsabil de dezvoltarea acestui fenomen, Emilena Huiu, director al DSP, care are în subordine Administraţia Cimitirelor, a negat vehement. „Nu ştiu, habar n-am, n-am idee cât costă la suprapreţ, n-ajung la noi asemenea informaţii", a spus Huiu.

Contactat telefonic, protopopul Gheorghe Marinescu ne-a declarat: „Cimitirul Sântul Constantin este un cimitir de stat iar Protoeria nu are niciun amestec acolo. Cel mai probabil persoanele care fac lucrări la negru în acest locaş de odihnă veşnică atrag clienţi prin alte mijloace fiind exclus amestecul clerului în astfel de probleme".

Practic, Cimitirul „Sfântul Constantin", ca şi „Sfânta Maria", este unul închis. Aici nu mai sunt locuri noi de veci, iar cele vechi se tranzacţionează după bunul plac al celor care le deţin. Ba chiar, anul trecut, s-a constatat un fenomen ciudat: unele locuri de veci s-au lărgit într-atât încât ocupă şi o parte din spaţiile vecine. Prin urmare, Administraţia Cimitirelor a chemat oamenii la măsurători şi a recalculat preţul concesiunii pe viaţă.

„În urma măsurătorilor, s-a constatat că majoritatea locurilor de veci ocupau mai mult decât era prevăzut în acte. Oamenii au fost chemaţi să îşi clarifice situaţia. Bineînţeles că noile sume de întreţinere vor fi corespunzătoare suprafeţei reale ocupate şi nu celei prevăzute în actele de până acum", a declarat Ionela Cojan, casieră la Administraţia Cimitirului.

Anastasia Toma este una dintre persoanele chemate la recalculare. Nici ea nu înţelege cum de s-a lărgit mormântul. „Până la urmă o să plătesc, fiindcă la cât sunt de scumpe mormintele în ziua de azi, ajunge unul şi la 6.000 de lei, nu vreau să le pierd", ne-a declarat femeia de 78 de ani.
Cimitirele, nepăzite din lipsă de bani

Paza non-stop a unui singur cimitir, „Sfântul Constantin", cu doi poliţişti locali, costă, lunar, 7.231 de lei. De mai bine de un an, Administraţia Cimitirelor nu mai asigură decât paza de la „Sfântul Constantin".
„Nu mai sunt bani, iar aceste sume le dăm noi din fondurile strânse din concesiune. Administraţia locală nu ne dă nimic", a declarat Emilena Huiu, director DSP.

Din aceeaşi sursă am mai aflat că, oficial, acolo unde se mai dau locuri de veci, dar numai la urgenţă, celor care au morţii pe masă, concesiunea pe viaţă costă 51 de lei metrul pătrat. În general, un mormânt are cam trei metri pătraţi. La Municipal, locurile de veci încă se dau pentru câte şapte ani, iar tot locul ajunge să coste 11, 16 lei pe metru pătrat. Întreţinerea anuală costă 7,44 de lei metrul pătrat.

„Curăţarea mormintelor nu intră în sarcina noastră şi nici paza lor. Noi facem curăţenie pe alei, cu Braicata şi nici nu avem cum să aflăm dacă sunt vandalizate sau nu fiindcă nu se reclamă la noi", a adăugat Emilena Huiu.
Anul trecut, au fost doar vreo zece reclamaţii de acest gen la Poliţie. Şi în acest an au fost câteva cazuri, până în cinci.
„În momentul în care s-au sesizat mai multe asemenea furturi, în special de fier care putea fi valorificat, am organizat acţiuni în zonele vizate, iar în unele cazuri chiar am prins hoţii în flagrant. Am avut, de asemenea, multe acţiuni în centrele de colectare fiind identificaţi autori ai unor furturi care nici măcar nu fuseseră reclamate", ne-a declarat inspector Jenel Şogor, purtător de cuvânt al Poliţiei brăilene.

Tot anul trecut, când s-a întărit paza la „Sfântul Constantin", au fost vandalizate mai multe morminte-monument, între care şi acela al prinţului Nicolae Conachi Vogoridi, caimacam al Moldovei între 1857-1858.