Oraşul haiduciei fiscale supreme din România. Cum au ajuns 77% din locuitori să nu-şi plătească taxele şi impozitele

Oraşul haiduciei fiscale supreme din România. Cum au ajuns 77% din locuitori să nu-şi plătească taxele şi impozitele

Avionul urcat pe schele este simbolul oraşului Ianca FOTO Costel Crângan

Localitatea brăileană Ianca a reuşit performanţa deloc de invidiat de a avea cei mai mulţi rău-platnici din România. Trei sferturi dintre contribuabili nu şi-au plătit impozitele şi au ajuns în faza executării silite, după ce Curtea de Conturi a constatat problemele. Nu mai puţin decât 7.727  dintre cei 10.000 de locuitori ai aşezării n-au plătit taxele.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un raport făcut public la începutul lui 2018 de către Curtea de Conturi a României indică faptul că micul oraş brăilean Ianca a devenit un loc al haiduciei fiscale. Potrivit documentului amintit (publicat pe site-ul oficial al instituţiei de control) nu mai puţin de 7.727 dintre cei 10.049 de locuitori ai oraşului aveau în iunie 2017 restanţe în plata impozitelor şi taxelor locale aferente anilor 2014-2016, suma totală datorată de aceştia fiind de peste 1,8 milioane de euro.

Inspectorii de conturi au constatat că în cazul celor amintiţi - care reprezintă 77% din populaţia oraşului – „termenul de 15 zile de la comunicarea somaţiei a fost depăşit, iar debitele restante nu s-au stins”. 

Mai mult decât atât, în cazul a jumătate din populaţia oraşului (mai exact 5.341 de contribuabili persoane fizice şi juridice) trebuie instituit sechestru asupra bunurilor mobile şi imobile în vederea recuperării unor datorii care se ridică la 6.284.941 lei, adică aproape 1,4 milioane de euro. Alţi 526.433 lei trebuie recuperaţi silit de la 51 de persoane care au amenzi neplătite, iar termenul de plată a fost depăşit de ani buni.

Contactat de reporterul Adevărul, primarul oraşului Ianca, social-democratul Fănel George Chiriţă (care este în funcţie din 2004, adică de aproape 14 ani) s-a arătat contrariat de raportul Curţii de Conturi şi de sumele imense vehiculate în document. „Noi avem un grad de încasare de peste 60%, nu avem probleme de acest fel. Cred că este o greşeală acolo, în acte. S-o fi pus vreo virgulă greşit. Nu se poate să existe aşa de mulţi datornici şi datorii”, ne-a declarat acesta.


Fănel George Chiriţă, primarul oraşului Ianca FOTO Obiectiv Br

În acelaşi timp însă, edilul recunoaşte că există foarte multe somaţii şi documente de executare silită a rău-platnicilor din localitatea pe care o conduce. „Sunt metri cubi de hârtii, dar în niciun caz nu sunt milioane de euro de recuperat”, ne-a mai spus Fănel George Chiriţă, care nu a putut preciza care ar fi, după părerea sa, cuantumul datoriile restante ale locuitorilor din Ianca.

Fără utilităţi, dar adecvat pentru pantofi cu toc

Aşezarea a devenit oraş cu doar câteva luni înainte de căderea comunismului (în 1989), iar activitatea de bază în zonă este agricultura, majoritatea datoriilor provenind tocmai din impozitul pe terenuri. 

În esenţă, aspectul urban este dat la Ianca doar de cele câteva blocuri construite în urmă cu patru decenii în partea centrală, pentru a găzdui specialiştii agricoli şi cadrele militare de baza aviatică din vecinătate (care între timp s-a şi desfiinţat). De altfel, doar o jumătate din populaţie (97,2% fiind români, iar 2,8% romi) locuieşte în Ianca, restul având domiciliul în satele apărţinătoare Oprişăneşti, Perişoru, Gara Ianca, Plopu, Berleşti şi Târlele Filiu.

Doar 60% dintre gospodăriile din Ianca au apă curentă, iar canalizarea acoperă doar centrul oraşului, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate dintre locuitorii urbei încă au veceul în fundul curţii.

În ciuda pauperităţii populaţiei şi a datoriile imense, la Ianca se organizează an de an spectacole grandioase de zilele oraşului, la care participă toţi liderii PSD (primarul este şi vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a partidului). În 2017, spre exemplu, aici au concertat Horia Brenciu, Nicolae Furdui Iancu, Sofia Vicoveanca, Andreea Bălan, Matteo, Doddy, Mandinga, Fraţii Bînzari, Ansamblul „Doina Oltului” şi Elena Merişoreanu, cheltuielile ridicându-se la peste 200.000 de lei.

Un moment aparte al festivităţilor a fost discursul deputatei PSD Emilia Meiroşu, care l-a lăudat cu înflăcărare pe primar pentru că a reparat trotuarele, deci acum poate merge prin centru pe tocuri. Adică nu ca în urmă cu ceva vreme, când doamna lucra ca profesor la liceul din localitate şi când avea nevoie de adidaşi pentru a merge la lucru. Este de amintit şi că deputata Meiroşu a căpătat o oarecare notorietate mai ales după ce a publicat o scrisoare deschisă în care critica dur românii care au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva Guvernului PSD-ALDE.

citeste totul despre: