Mirosul înfiorător al banilor: pe vremuri, angajaţii din camera blindată a BNR Brăila primeau spor la salariu din cauza miasmelor emanate de bancnote
0
Clădirea filialei Brăila a Băncii Naţionale a României, monument istoric aflat în patrimoniul UNESCO, are 135 de ani vechime şi o istorie impresionantă. Construită într-o perioadă când Brăila cunoştea o mare înflorire economică, clădirea a adăpostit la subsol un buncăr prin care au trecut, de-a lungul timpului, miliarde şi miliarde de lei.
Camera blindată ce a jucat rolul de tezaur principal a fost construită odată cu imobilul şi era securizată cu o uşă „Fishet”, una dintre cele mai prestigioase mărci din domeniu. Uşa este din beton armat cu bare de ranforsare pe toate laturile şi cu trei chei. Funcţionează şi acum perfect, fără să fi avut vreodată nevoie de reparaţii, în cei 135 de ani de când a fost pusă pe poziţie.
"Erau trei purtători de chei: directorul, contabilul şef şi casierul şef, iar utilizarea cheilor se făcea într-o anumită succesiune. S-a mers pe principiul celor 3 perechi de ochi ca să fie eliminată tentaţia de a umbla la tezaur de unul singur", explică directorul filialei BNR Brăila, Ionel Ghilinţă. În urmă cu 25 de ani, acesta a preluat funcţia de directori, iar din acea postură era unul dintre cei trei purtători de chei.
Cheile se introduceau în broască succesiv de către cei trei purtători ai lor, directorul, contabilul şef şi casierul şef FOTO Florentin Coman
Ghilinţă s-a angajat la BNR Brăila în 1981, într-o perioadă când prin această bancă treceau banii tuturor întreprinderilor de stat care funcţionau atunci în municipiu şi judeţ. Aceştia proveneau din tranzacţiile comerciale, iar după ce erau număraţi şi sortaţi plecau către plata salariilor.
Odată aduşi în camera blindată cu rol de tezaur, banii erau scoşi din sacii în care erau transportaţi, iar verificatorii şi casierii treceau la treabă. Angajaţii BNR din acea perioadă dezvoltaseră abilităţi excepţionale în numărarea banilor. Din cauza volumului uriaş de bancnote, un cupiu cu 100 de bucăţi trebuia numărat în câteva secunde.
Unora dintre salariatele cu experienţă ale sucursalei li se dezvoltase într-atât simţul tactil încât simţeau în structura bancnotei când era falsă. Imediat semnalau falsul, se anunţa Miliţia şi se făcea anchetă, mergându-se pe fir pentru a se descoperi provenienţa.
Munca grea dintre mormanele cu bani
"Practic, clădirea are trei tezaure la acest moment: cel construit odată cu clădirea, plus alte două realizate după 1990. Prin ele au trecut mii şi mii de miliarde de lei, în cei 135 de ani de la inaugurarea clădirii. Bancnotele din zilele noastre care sunt din plastic au o viaţă mai lungă, însă cele din hărtie nu rezistau mai mult de 3 - 4 cicluri în circulaţie. Când ajungeau la noi, de exemplu, la al 5-lea ciclu aproape se dezintegrau.
Masa pe care se numărau banii FOTO Florentin Coman
Era o muncă grea. Cine a zis că banii nu au miros nu a lucrat niciodată cu ei. Nu vă spun ce fel miroseau banii de la pescării sau cei de la pieţe... Banii adunau mirosul pe unde circulau şi toate se amestecau aici, la noi, în tezaur. Se separau bancnotele bune de cele uzate, se aranjau pe cupiuri, mai departe pe cărămizi, cum le ziceam noi, şi apoi în baloţi. Acum, munca s-a simplificat foarte mult, există maşini de numărat şi au apărut instrumentele electronice de plată", povesteşte directorul Ghilinţă. Acesta spune că, din cauza mirosului greu de suportat din camera unde se numărau şi sortau banii, angajaţii primeau un spor la salariu.
În prezent, camera blindată de la subsolul sucursalei brăilene a BNR adăposteşte doar o arhivă de documente ale instituţiei. BNR Brăila nu se mai ocupă de tranzacţii financiare, ca pe vremuri, ci are în atribuţii în principal supravegherea sectorului bancar din judeţele Brăila şi Tulcea.
Citiţi şi
- Business Internaţional Reforma monetară a secolului 21. Vor înlocui complet banii virtuali monedele şi bancnotele?
Se încarcă comentariile...
