Mai multe primării din judeţul Brăila au încasat impozite mai mici decât prevede legea, apoi au dat în judecată Curtea de Conturi, care le cere să recupereze banii
0Un raport al Curţii de Conturi atrage atenţia că 11 primării de comună şi o primărie orăşenească din judeţul Brăila au încasat impozite şi taxe mai mici, deoarece nu au delimitat corect zonele de impozitare, conform Codului Fiscal, începând cu zona zero a localităţii, până la periferie. Veniturile care nu au fost încasate la bugetele locale se ridică, astfel, la peste 9,6 milioane de lei.
„Necunoaşterea sau interpretarea eronată a reglementărilor legale, atât la nivelul autorităţilor deliberative, cât şi a celor executive şi ale personalului angajat în cadrul entităţilor verificate, constituie una dintre principalele cauze ale abaterilor şi a neregulilor constatate", se arată în raportul Curţii de Conturi, care adaugă că stabilirea taxelor şi impozitelor pe proprietate trebuie făcută "în funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice unităţii administrativ-teritoriale, pe baza documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, a registrelor agricole, a evidenţelor specifice cadastrului imobiliar edilitar sau a oricăror alte evidenţe agricole sau cadastrale".
Cele mai mari abateri au fost găsite la Primăria Însurăţei, unde sumele neîncasate la buget se ridică în total la 8,36 milioane de lei. Următoarea pe listă este Primăria Măxineni, pentru care au fost stabilite venituri neîncasate de 0,952 milioane lei - impozit pe terenuri şi de încă 16.000 lei pentru clădiri.
La Stăncuţa, veniturile neîncasate pe parte de impozit terenuri sunt de 0,732 milioane lei şi încă 39.000 lei la capitolul clădiri. Mai departe, pe listă figurează UAT Tudor Vladimirescu - 0,531 milioane lei, Tufeşti - 0,403 milioane lei, Dudeşti - 0,275 milioane lei, Gemenele - 0,25 milioane lei, Şuţeşti - 0,208 milioane lei, Mircea Vodă 0,198 milioane lei, Vişani - 0,16 milioane lei, Tichileşti - 0,132 milioane lei şi, în fine, Racoviţa, cu venituri neîncasate din impozitul pe terenuri de circa 0,113 milioane lei.
În toate aceste cazuri Curtea de Conturi Brăila a emis decizii privind măsurile de remediere a abaterilor constatate: stabilirea şi evidenţierea corectă a impozitului datorat de contribuabili persoane fizice şi juridice pentru clădirile şi terenurile intra şi extravilane pe raza de administraţie a fiecărei UAT. În completare, s-a dispus şi recuperarea tuturor acestor sume de la localnicii care au plătit impozite mai mici.
Multe dintre Unităţile Administrativ Teritoriale unde au fost descoperite neregulile au acţionat, însă, în instanţă deciziile CC Brăila. Pe portalul instanţelor, numai anul trecut, au fost înregistrate 18 dosare în care instituţiile verificate, printre care şi primării din judeţ, au contestat în instanţă deciziile emise şi măsurile dispuse de Curte.
Ce spun primarii
"Cei de la Curtea de Conturi spun că nu s-ar fi făcut corect zonarea fiscală a localităţilor şi astfel s-a făcut greşit impunerea. Totuşi, hotărârea de consiliu privind acea zonare şi procedurile ce au urmat au primit avizul de legalitate de la Prefectură, aşa că ne-am adresat instanţei pentru a lămuri problema şi pentru a stabili care este modalitatea corectă ce trebuie urmată. Dacă instanţa va stabili că au avut dreptate cei de la Curtea de Conturi, asta e, vom face toate demersurile pentru punerea în aplicare, inclusiv recuperarea de la contribuabili a sumelor ce se cuvin în plus la buget", spune primarul oraşului Însurăţei, Ionel Gheorghe.
Pe de altă parte, primarul comunei Măxineni, Costel Stroe, recunoaşte că s-au făcut greşeli, însă atrage atenţia că şi legislaţia este destul de alambicată. „Lucrurile nu sunt prea clare privind impozitarea, în sensul că, de exemplu, un contribuabil care are un teren extravilan de proastă calitate ajunge să plătească impozit mai mare pe el doar pentru că are domiciliu în centrul comunei, iar acesta din urmă e un criteriu la stabilirea impozitului. Oricum, nu am contestat în instanţă decizia Curţii de Conturi şi facem toate eforturile pentru a recupera veniturile neîncasate. Vă daţi seama că localnicii nu sunt încântaţi că trebuie să dea bani din urmă, dar, ce să facem, trebuie să reintrăm în legalitate pe această speţă", declară primarul Stroe.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
