Judecător acuzat că activează ilegal ca magistrat. Tertipul folosit de avocaţi în dosarul unui cunoscut interlop
0
Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat că în cazul judecătoarei Alexandra-Cristiana Căpăţână, de la Tribunalul Brăila, nu a fost găsită dovada că acesta ar fi depus jurământul de investire în funcţie, aşa cum prevede legea. Instituţia spune însă că n-ar fi nimic în neregulă şi că, de fapt, legea a fost respectată.
Răsturnare halucinantă de situaţie în cazul procesului penal care vizează fapte deosebit de grave (constituire de grup infracţional organizat, şantaj, ameninţare, cămătărie, spălare de bani) comise de controversatul om de afaceri brăilean Titi Sgîrcitu şi de fosta soţie a acestuia, Liliana Valentina Ştefan, alături de alte cinci persoane din anturajul lor.
Avocaţii acestora au depus la instanţă o solicitare prin care cer anularea tuturor demersurilor făcute până acum de instanţă pe motiv că judecătoarea Alexandra-Cristiana Căpăţână (fostă Mălai) nu ar funcţiona în mod legal ca magistrat.
Mai exact avocaţii invocă faptul că nu există dovada că judecătoarea ar fi depus jurământul la investirea în funcţie, situaţie care ar încălca Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Potrivit amintitei legi, nedepunerea de către magistrat a jurământului atrage după sine nulitatea absolută a tuturor procedurilor juridice ulterioare, inclusiv a eventualelor hotărâri judecătoreşti pronunţate.
Interesant este că apărătorii inculpaţilor amintiţi au încercat deja recuzarea judecătoarei Căpăţână (exact pentru motivele menţionate), însă solicitarea le-a fost respinsă de instanţă, în 13 mai 2021.
Pe ce se bazează avocaţii lui Sgîrcitu
Avocaţii lui Titi Sgîrcitu se bazează în acţiunea lor pe o adresă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu nr. 4/7909 din 27 aprilie 2021), prin care amintita instituţie precizează, negru pe alb, că nu există dovada depunerii jurământului.
Totuşi, CSM menţionează că există trei elemente esenţiale care înlătură presupunerea că numirea judecătoarei ar fi ilegală. Primul este acela că, juridic, lipsa procesului-verbal de depunere a jurământului nu este sinonimă cu nedepunerea lui. De fapt, obligaţia arhivării amintitului proces-verbal la dosarul profesional al unui magistrat este o provedere nouă, ce funcţionează abia din 24 aprilie 2014.
În al doilea rând, efectele Legii nr 303/2004 se aplică doar de la acel moment, iar judecătoarea Căpăţână a intrat în magistratură cu mult înainte (mai întâi ca procuror, din 1999, apoi ca judecător, din 2012), deci nu i se poate aplica legea retroactiv. În al treilea rând, îndeplinirea condiţiilor de investire în magistratură este verificată de o comisie din cadrul CSM înainte de înaintarea decretului de numire spre semnare de către preşedintele României. Or, în cazul judecătoarei Căpăţână avizul comisiei a fost pozitiv, semn că toate condiţiile legale erau respectate.
Care este miza contestaţiei
Surse din Justiţie ne-au spus că, de fapt, contestaţia depusă de avocaţii lui Sgîrcitu are o cu totul altă miză decât recuzarea judecătoarei (lucru sinonim cu reluarea procesului de la zero). Judecata (Dosar nr. 1404/113/2017) a ajuns la faza pronunţării sentinţei, moment pe care inculpaţii vor să-l amâne cât mai mult posibil, mai ales că unii sunt recidivişti (deci sunt pasibili de pedepse cu executare), dar şi pentru că unele dintre fapte se apropie de termenul de prescriere.
De altfel nu este prima stratagemă de acest fel folosită de-a lungul procesului. La începutul acestui an, avocaţii inculpaţilor au încercat să obţină nulitatea absolută a mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală şi a actelor de urmărire penală. Instanţa a respins însă contestaţia, considerând-o neîntemeiată.
Totuşi, într-un alt dosar în care sunt inculpaţi Titi Sgîrcitu şi fost lui soţie (pentru grup infracţional organizat, fraudă informatică, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, în celebrul dosar al reţetelor oncologice falsificate), metoda contestării cercetării penale a dat rezultate.
Acolo, instanţa a constatat că Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) nu avea competenţă să efectueze acte de urmărire penală, deoarece inculpaţii nu au calitatea de militari, poliţişti, jandarmi, care ar putea atrage competenţa lor după calitatea persoanei.În cazul de faţă, însă, cercetarea a fost făcută de DIICOT şi de Poliţie.
Cum au ajuns „vedete” soţii Sgîrcitu
Titi Sgîrcitu este cunoscut în Brăila de foarte mulţi ani drept un membru al lumii interlope, fiind implicat de-a lungul timpului în numeroase situaţii controversate. În paralele, însă, el a derulat şi afaceri la vedere, prin intermediul firmelor controlate de Liliana Valentina Ştefan (ex-Sgîrcitu), care o vreme i-a fost soţie.
Cei doi au ajuns foarte cunoscuţi la nivel naţional după ce, în 2015, Liliana Valentina Ştefan a fost filmată când dădea mită Mihaelei Udrea, director în cadrul Ministerului Sănătăţii (MS), pentru a urgenta avizarea unor puncte farmaceutice. Femeia a recunoscut, în declaraţiile date în faţa anchetatorilor, că i-a dat bani şefei de la Direcţia Politica Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale pentru a-i facilita şi apoi pentru a urgenta avizarea unor puncte farmaceutice.
Pe parcursul interceptărilor din dosar, procurorii DIICOT au descoperit că rudele celor doi erau implicate într-o grupare specializată pe cămătărie şi şantaj. Este vorba de Ion Croitoru (unchiul Lilianei Ştefan) şi Lenuţa Croitoru (soţia lui Ion Croitoru).
Gruparea comitea infracţiuni cu violenţă împotriva persoanelor cărora în prealabil le acordaseră împrumuturi băneşti cu dobândă, ce se încheiau, de regulă, cu deposedarea persoanelor împrumutate de bunurile imobile pe care le deţineau în proprietate. La această grupare au aderat ulterior mai multe persoane.
Vă recomandăm şi:
Cum îşi torturau victimele banda de proxeneţi conduşi de interlopul Adrian Tâmplaru
Se încarcă comentariile...
