Imaginea sărăciei în România secolului XXI. Doi adulţi şi trei copii trăiesc într-o cocioabă de pământ, la marginea lumii
0În România secolului XXI, încă mai există oameni care trăiesc în bordeie de pământ, fără curent electric şi fără cele mai elementare condiţii de igienă. Pe un câmp de lângă satul brăilean Oprişeneşti, o familie formată din cinci suflete, doi adulţi şi trei copii, îşi duce zilele într-o astfel de magherniţă întunecoasă, de doar doi metri pătraţi.
Florin Stângaciu, 28 de ani, trăieşte în concubinaj de câţiva ani cu Mariana Gabor, 20 de ani. Au doi copii, Petruţ, 4 ani, şi Iustin, 2 ani, dar îi au cu ei şi pe Albert, 7 ani, pe care Florin l-a făcut cu altă femeie.
Toţi cei cinci îşi duc existenţa în bordeiul făcut din lemne şi pământ, în care sunt îngrămădite două paturi cu aşternuturi murdare, o masă şi o mică sobă cu plită. Asta e toată averea din casa familiei Stângaciu-Gabor. Lângă bordei, un maldăr de haine murdare amestecate de-a valma cu alte lucruri lasă impresia unei grămezi de gunoi. Puţin mai încolo, într-un coteţ improvizat se află câteva găini şi doi purcei rahitici.
În această perioadă de toamnă târzie, copiii sunt îmbrăcaţi ca de vară, umblând desculţi în jurul bordeiului. Nici mama lor, Mariana, nu se îmbracă mai gros. Povestea ei de viaţă este una tristă. S-a născut în Oprişeneşti, într-o familie cu mai mulţi copii. Părinţii săi au o casă în sat, cu două camere, dar nu poate locui acolo, fiindcă tatăl său bea mult, iar când se îmbată se ia la harţă cu concubinul ei.
Pe Florin l-a cunoscut în satul Vipereşti, din judeţul Buzău, acolo unde s-a mutat o soră de-a sa după ce s-a măritat. În Vipereşti, au o cameră unde pot locui, împreună cu rudele bărbatului, însă preferă să vină în judeţul Brăila, unde Florin se angajează, pe perioada verii şi a toamnei, ca văcar.
"Nu stăm aici la Oprişeneşti definitiv. Stăm doar când se iese cu vacile. În luna noiembrie plecăm la munte, la Vipereşti. Pe lună câştigăm 30 de lei de vacă şi sunt vreo 40 de vaci de care are soţul meu grijă cu încă un bărbat din sat. Decât să fure şi să-l ia la puşcărie, mai bine stăm aici. Noi suntem de la Vipereşti, judeţul Buzău.
Aici am venit la muncă, în primăvară. De doi ani şi ceva facem asta. Eu cu soţul meu nu suntem luaţi cu acte, dar eu mi-am făcut mutaţia acolo, la Vipereşti, însă nici acolo nu mai pot locui mult timp pentru că în fiecare primăvară sunt inundaţii. Iarna, trăim din alocaţia copiilor, pentru că ajutor social nu primim. Nu suntem luaţi în evidenţă de asistenţa socială, iar primarul de acolo nici nu ne bagă în seamă...", a povestit Mariana, pentru cotidianul „Obiectiv – Vocea Brăilei”.
Femeia spune că, pe parcursul lunii noiembrie, după ce soţul său va încheia păşuntul vacilor, se vor muta înapoi în satul din judeţul Buzău, pentru perioada iernii, urmând ca, la primăvară, să revină în bordeiul de pământ.
În satul Oprişeneşti, localnicii îi compătimesc pe cei doi tineri şi pe copiii lor. „Tot satul ii cunoaşte. Sunt de areciat că măcar muncesc şi sunt respectuoşi. Mariana a fost un copil chinuit de mic care nu a primit niciun fel de educaţie”, spune o femeie din sat.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
