Fostul aerodrom militar de la Ianca, o gaură neagră în bugetul judeţului Brăila

Fostul aerodrom militar de la Ianca, o gaură neagră în bugetul judeţului Brăila

Din aerodromul de la Ianca nu au mai rămas decât o pistă deteriorată şi câteva hanghare pustii FOTO adevarul.ro

Aerodromul militar de la Ianca a fost cândva un important punct strategic pe harta militară a României, datorită avioanelor supersonice care îşi aveau baza aici. În prezent, din fosta glorie a aviaţiei reactive din România au mai rămas doar câteva hangare pustii şi o pistă deteriorată. Consiliul Judeţean Brăila a preluat acest obiectiv de la Armată în urmă cu şase ani, iar acum pompează miliarde de lei vechi pentru paza sa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Circa 800.000 lei (8 miliarde de lei vechi) din bugetul judeţului Brăila sunt viraţi, anual, către o firmă de pază care a încheiat contract cu CJ pentru supravegherea aerodromului. În 2009, când l-a preluat de la Ministerul Apărării Naţionale, fostul preşedinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu – aflat în prezent la închisoare, condamnat pentru fapte de corupţie - vorbea despre reabilitare, în vederea înfiinţării unui aeroport civil. Ideea sa nu a prins viaţă, iar aerodromul se dovedeşte a fi o piatră de moară pentru bugetul judeţului, dar şi o mină de aur pentru firmele de pază.

Ultima firmă care a încheiat, în noiembrie 2014, contract cu CJ Brăila pentru paza aerodromului este „Bronic Security”, din Bucureşti. Aceasta are în teren 10 angajaţi, care trebuie să plătească o suprafaţă de circa 430 hectare.

"Sunt bani care se plătesc de la bugetul Consiliului Judeţean fără rost. Practic, poate fi considerată o gaură neagră pentru Consiliul Judeţean deoarece, în fiecare lună, acolo se duc 65.500 de lei, ori 12 luni de zile pentru cele 10 posturi, suma se duce undeva la aproape 800.000 de lei, ceea ce nu este în regulă. Am putea să facem altceva cu banii ăştia", consideră consilierul judeţean liberal Ovidiu Nechita.

"În primul rând, avem de-a face cu un obiectiv militar, care în caz de situaţie limită trebuie să fie reactivat în câteva zile. Deci, nu se poate renunţa la el. Dacă s-ar renunţa, cum s-a întâmplat în atâtea obiective, ar fi probabil rapid devalizat, de aceea noi trebuie să-l păzim ca obiectiv militar până va avea o altă destinaţie. Angajaţii firmei de pază sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, deci mai puţin de atât nu se poate. Sunt 10 angajaţi pentru că mai puţini de atât nu ar fi suficient. Este o suprafaţă mare de păzit", a declarat, în replică, Viorel Mortu, preşedintele interimar al CJ Brăila.

Cititi si

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: