Exclusiv: Secretele testamentului scris cu aur fluid
0
Documentul, care are aproape un metru lungime, nu a fost expus niciodată, tocmai pentru a nu fi furat. Testamentul Arhimandritului Hrisant Penetis (Hurezeanu) - vechi de un secol şi jumătate - se află în seiful Arhivelor brăilene, încadrat în categoria „Tezaur".
Actul a fost donat de către profesorul Ţane, pe vremea lui Ceauşescu. Prin el, bogatul grec Penetis lasă urbei mare parte din avere, pentru înfiinţarea unui pension.
Aşezământul a fost desfiinţat de comunişti, în 1949, pe locul ei fiind înfiinţată de şcoală de partid.
Despre bogăţiile Brăilei s-au scris şi se vor scrie tomuri întregi. Oştenii lui Mihai Viteazul au jefuit raiaua la 1595 şi au pus mâna pe o comoară de peste un milion de galbeni.
Tributul Ţărilor Române, daniile Mitropoliei Proilaviei - toate luau drumul Stambulului prin Portul Brăilei.
Nu e de mirare că, secole la rând, Brăila a fost un „pământ al făgăduinţei" pentru naţiile Europei.
Grecii, unii dintre cei mai bogaţi etnici brăileni, au lăsat urbei adevărate comori de arhitectură, printre care şi vestita Biserică Grecească, ridicată pe vremea lui Cuza Vodă. Edificiul are catapeteasma şi odoarele sfinte îmbrăcate în aur.
Averi pentru o cauză nobilă
„Testamentul, numit atunci Legat, este scris cu alfabet chirilic şi are 85/60 cm. Este încadrat într-un chenar floral de aur şi poartă sigiliu în ceară roşie, specific numai domnitorilor şi autorităţilor ecleziastice. A întrat în posesia Arhivelor împreună cu alte 55 de documente valoroase, prin donaţia profesorului N. Ţane", a precizat arhivistul Ştefania Botez.
Documentul de o valoare inestimabilă este datat 1 ianuarie 1850. El a fost urmat de un alt testament, de această dată semnat de grecul Hristofor Zurmali, autentificat la data de 9 ianuarie 1863. În acelaşi an, s-a pus fundaţia Bisericii Greceşti.
În cuprinsul testamentului de la 1850, Arhimandritul Hurezeanu lăsa municipalităţii mare parte din avere pentru fundarea unui pension de fete la Brăila, în care să se înveţe, printre altele, limba greacă şi pianul.
Statul urma să contribuie cu 2000 de galbeni. Şcoala a fost inaugurată în 1864.
Prin testament, Zurmali a lăsat toată averea sa - trei prăvălii pe strada Bucureşti (Regala) şi două prăvălii pe Bulevard (Carol), brutărie cu moară şi o cârciumă, plus o casă pe strada Galaţi - pentru întreţinerea pensionului fundat de Hrisant Penetis.
Pensionul s-a numit iniţial „Familia Penetis şi Hagi Zurmale Hristofor". Cei doi donaseră case pe Bulevard, Galaţi, Rubinilor, magazii în Port, brutărie, moară cu cai şi alte câteva proprietăţi.
În 1870, aşezământul „Penetis-Zurmale" - care fiinţa pe strada Rubinilor 16, într-o clădire distrusă ulterior, pe vremea Primului Război Mondial, de către trupele germane - devine şcoală secundară, iar din 1911 trece în administrarea statului.
Între anii 1928-1930, spun documentele, şcoala avea 380 de eleve.
Şcoala profesională de fete „Penetis-Zurmale" a fost desfiinţată odată cu venirea la putere a comuniştilor, în pofida testamentelor celor doi donatori greci brăileni.
„Testamentul este păstrat în colecţia Tezaur, într-un tub metalic şi nu a mai fost expus niciodată. Este unic", a spus arhivistul Cristian Filip.
Se încarcă comentariile...
