EXCLUSIV: Povestea banditului brăilean Terente, tâlharul al cărui cap a costat 200.000 de lei, cât vechiul orologiu din centrul oraşului. VIDEO: Brăila de azi!

Adevărata poveste a banditului brăilean care şi-a făcut un nume pentru mărimea falusului său. Documentele păstrate la Arhive atestă faptul că banditul a atacat şi jefuit postul de jandarmi, primăria şi cele trei cârciuni din Carcaliu, satul natal, a ucis doi oameni şi a golit casa de bani de la primărie. După moartea sa, Terente a intrat în legendă. Era considerat un mare amorez încă din anul 1924, când răpise şi batjocoris

VEZI ŞI:

Veteran în România, orologiul din Brăila umileşte ceasurile publice ale lui Oprescu

De la 50.000 de lei, recompensa pusă pe capul banditului - care trebuia predat viu sau mort - a ajuns la 200.000 de lei - cam atât costa, la acea vreme, Ceasul din Centru şi statuia de bronz a ministrului Constantinescu, din faţa Palatului Agriculturii.

SINGURA FOTOGRAFIE A LUI TERENTE

"Regele Bălţilor"

De atunci, au trecut mai bine de 80 de ani. Rapsozii au pierit şi ei, singurul lăutar al "Baladei lui Terente" fiind Nea Nicu Ţiganu, de la Tichileşti, care are aproape 90 de ani. Din când în când, apar, însă, dovezi ale legendarului Ştefan Terente, "Regele Bălţilor" - spaima fecioarelor şi a bogătaşilor din Brăila.

Exclusiv: Ultimele nave de luptă din flota României/Află de aici secretele bastimentelor fluviale prezente de Ziua Marinei la Brăila 

Arhivele brăilene păstrează acte ce dovedesc implicarea serviciilor secrete, grănicerilor, jandarmilor şi poliţiştilor în prinderea lipoveanului.

Născut în Carcaliu, satul lipovenilor de dincolo de Dunăre, Ştefan Terente a terorizat judeţele Brăila şi Tulcea ani la rând, fiind împuşcat de către un jandarm, abia în anul 1927. Siguranţa Statului, Prefectura Poliţiei, Comandamentul Grănicerilor şi al Jandarmeriei, Pescăriile - toate instituţiile Statului de la Brăila şi Tulcea erau implicate în prinderea banditului.

Bandit la formol

„La noi la Brăila, la Tanti Elvira...”/Află de aici unde erau bordelurile de altădată

După deznodământul din 1927, penisul lui Terente şi capul acestuia au fost tăiate şi duse la Medicină Legală, la Bucureşti, fiind păstrate în formol mai bine de 80 de ani.

Groaza de Terente era aşa de mare, încât, la 25 iulie 1924, prim-procurorul Brăilei îi propunea prefectului ca recompensa de 50.000 de lei, pusă pe capul banditului, să fie depusă la o bancă, în contul celui care-l va preda autorităţilor, ca să nu se cunoască numele "trădătorului".

"Date despre Terente am identificat într-un dosar al Prefecturii, care cuprinde «Indivizi urmăriţi, izgoniţi sau expulzaţi din ţară - comunişti şi spioni», din anul 1924. La un moment dat, li se cerea Grănicerilor vase pentru căutarea banditului «care terorizează lumea, omorând şi jefuind persoanele ce le prind». În aceeaşi perioadă, autorităţile din Tulcea solicitau ajutor, inclusiv Brigăzii de Siguranţă", ne-a precizat Ştefania Botez, consilier în cadrul Arhivelor.

Potere pe urmele lui Terente

Povestea ultimului constructor de cazemate anti-ruseşti din Al Doilea Război Mondial/FOTOGALERIE 

Potrivit telegramei tulcenilor, în noaptea de 13/14 iulie 1924, banda lui Terente a atacat Postul de Jandarmi Carcaliu, l-a ucis pe şeful de post, plutonierul Bursuc, şi pe un localnic, Cazacenco. Bandiţii au devastat şi jefuit Primăria şi cele trei cârciuni din localitate, rănindu-l, totodată, grav, pe un funcţionar "care refuzase să le predea casa de bani".

Terente avea atunci 29 de ani. Originar dintr-o familie de pescari lipoveni săraci, făcuse armata la Marină, în Primul Război Mondial, lucrase în mai multe prăvălii din Brăila şi era de o isteţime ieşită din comun.

Prefecţii din Brăila şi Tulcea au tocmit potere "cu concursul populaţiei şi al agenţilor Pescăriilor" şi sprijinul neprecupeţit al Siguranţei (Securitate, SRI), singura instituţie care aflase câte ceva despre complicii răufăcătorului.

Chiar şi după suprimarea banditului, brăilenilor nu le-a venit să creadă că au scăpat de Terente. Unii au spus, chiar, că i-ar fi văzut statura înfricoşătoare - fusese un bărbat bine făcut, înalt - bântuind prin hăţişurile Bălţii Brăilei.

Român născut oficial în URSS, dar deportat de ruşi pentru că avea prenume nemţesc