Dunărea a depăşit cota de inundaţie la Brăila, iar reparaţiile la diguri se vor face ca-n Evul Mediu: cu cârca şi căruţa

Dunărea a depăşit cota de inundaţie la Brăila, iar reparaţiile la diguri se vor face ca-n Evul Mediu: cu cârca şi căruţa

Intervenţie la inundaţii în 2005. Aceeaşi „dotare tehnică” e valabilă şi în 2018. FOTO Costel Crângan

Digurile de apărare au intrat în faza a II-a, iar autorităţile le monitorizează permanent, pentru a putea interveni în caz de infiltraţii. În multe zone se poate ajunge însă doar pe jos sau cu căruţa, deoarece drumurile sunt impracticabile.

Stare de alertă la Brăila după ce nivelul apelor Dunării a depăşit cu trei centimetri cota de inundaţii. Miercuri dimineaţă, măsurătorile făcute de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) au relevat că nivelul fluviului a ajuns la 613 centimetri, faţă de de o cotă de inundaţii de 610 centimetri. Îngrijorătoar este că apele vor continua să crească, pentru ziua de joi fiind prognozată o cotă de 623 de centimetri.

Deocamdată, în oraşul Brăila nu există un pericol imediat, însă autorităţile au supraînălţat cu tuburi din beton umplute cu nisip toate canalizările pluviale din zona portului, unde există riscul ca apa Dunării (al cărei nivel este mai sus acum decât zona joasă a oraşului) să năvălească pe străzi.

Nu la fel de simple sunt lucrurile în ceea ce priveşte digurile de apărare din restul judeţului. Vorbim aici de digurile aferente Dunării, în lungime de circa 240 de kilometri, adică aproape jumătate din lungimea totală a digurilor de apărare brăilene, care depăşeşte 500 de kilometri.

Conform celor la Sistemul de Gospodările a Apelor Brăila (instituţie subordonată Companiei Naţionale Apele Române), sectoarele de dig care apără Insula Mare a Brăilei au intrat în faza a III-a de apărare, cu apa ridicată la mai mult de o treime din înălţimea taluzului. Se află în această situaţie sectoarele Filipoiu, Gemenele, Maicanu, Bălaia, Lunguleţu, Măraşu, Titcov şi Băndoiu. Restul sectoarelor de dig administrate de SGA Brăila se află în faza a II-a de apărare, cu apa urcată până la un metru din înălţimea taluzului.

Deocamdată la niciun dig nu au fost semnalate infiltraţii importante, însă angajaţii instituţiei monitorizează permanent starea sistemului de apărare dat fiind că ar putea apărea oricând evenimente periculoase. Experienţa anilor trecuţi a demonstrat că o fisură cât de mică, de tipul unei galerii de hârciog, poate duce la prăbuşirea unui dig dacă nu se intervine urgent.

De altfel, directorul SGA Brăila, inginerul Adrian Turiac, a făcut un tur al Primăriilor din comunele riverane Dunării, pentru a se verifica modul cum s-au pregătit autorităţile locale să ajute la consolidarea digurilor. Iar prima constare a acestuia n-a fost deloc liniştitoare: din cauza ploilor şi ninsorilor din ultima perioadă pe drumurile limitrofe şi pe digurile de apărare nu se poate intra cu utilaje mecanizate.

„Pe diguri se poate intra la pas sau cu căruţe trase de cai. Dacă apar infiltraţii şi va fi nevoie de consolidări, n-o să putem interveni mecanic. De aceea, vom avea nevoie de sprijinul Primăriilor, dacă situaţia o va impune. Am discutat cu primarii, lucrurile sunt sub control. Brăila rămâne sub cod portocaliu de inundaţii până în data de 31 martie, dar sperăm să nu fie probleme. Monitorizăm permanent starea digurilor şi avem materiale pregătite pentru intervenţii în caz de urgenţă”, a declarat Adrian Turiac.

De altfel, n-ar fi prima dată când intervenţiile la sistemul de apărare împotriva inundaţiilor s-ar face ca-n Evul Mediu deoarece Apele Române nu are dotarea tehnică necesară pentru a interveni în zonele mlăştinoase. Şi la inundaţiile catastrofale din 2005, când Siretul a făcut prăpăd pe raza judeţelor Galaţi, Brăila şi Vrancea, baza a stat tot la oamenii care au cărat cu cârca sau cu căruţa sacii cu nisip necesari pentru consolidarea digurilor.

Şi la Galaţi Dunărea este ameninţătoare. Apa mai are doar 11 cm până la cota de inundaţie, dar deja mai multe porţiuni de pe Faleza Dunării sunt sub apă, iar restaurantele de pe mal sunt închise. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: