Doar unul din doi brăileni apţi de muncă este angajat. La fiecare 10 brăileni care muncesc, există un beneficiar de venit minim garantat

Mii de brăileni nu au un loc de muncă şi trăiesc din venitul minim garantat, asigurat de populaţia activă  FOTO Florentin Coman

În judeţul Brăila, economia nu funcţionează deloc bine. Cel puţin aşa reiese din statisticile recente, care indică faptul că doar unul din doi brăileni ce îndeplinesc criteriile de angajare au reuşit să îşi găsească un loc de muncă. Concret, populaţia cu vârstă de muncă în judeţul Brăila numără circa 228.300 persoane, raportat la o comunitate stabilă de 321.200 persoane, însă populaţia ocupată este de doar circa 122.300 persoane.

Din populaţia ocupată civilă, de 122.300 persoane, 66.400 au statut de salariat, ceea ce înseamnă câte 2 salariaţi la fiecare patron şi liber-profesionist.

Pe ramuri economice forţa de muncă se repartizează astfel: cei mai mulţi salariaţi sunt în industria prelucrătoare - 27,4% din total angajaţi, urmat de comerţ - 17,62%, învăţământ - 7,68%, sănătate - 7,07%, construcţii - 6,92%, agricultură - 6,17%, administraţie publică şi apărare - 4,51%, urmată de transport şi depozitare - 4,36%.

În cifre, avem 18.200 persoane angajate în industria prelucrătoare, 11.700 în comerţ, 5.100 în învăţământ, 4.700 în sănătate şi asistenţă socială, 4.600 salariaţi în construcţii, 4.100 în agricultură, 3.000 în administraţie publică şi apărare, 2.900 angajaţi în transport şi depozitare, 2.300 în servicii administrative şi servicii suport (exemplu: agenţii plasare forţă de muncă, agenţii de leasing, agenţii turistice, firme de protecţie şi pază, firme de curăţenie), 1.800 angajaţi în sectorul hoteluri, 1.700 în sectorul serviciilor de utilitate publică gen apă-canalizare, salubritate, 1.400 în activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice, o mie de salariaţi în domeniul activităţi de spectacole, culturale şi recreative, câte 900 în domeniile energie şi intermedieri financiare şi de asigurări, câte 600 de angajaţi în domeniile comunicaţii informaţii, tranzacţii imobiliare şi alte activităţi de servicii.

În ceea ce priveşte aşa-numitele “cazuri sociale”, la nivelul anului trecut în întreg judeţul au primit venitul minim garantat circa 12.000 de persoane, atât din municipiu cât şi din judeţ ceea ce înseamnă, raportat la total populaţie ocupată (122.300 persoane) că fiecare 10 brăileni care muncesc ţin în spate câte un beneficiar de venit minim garantat.

Citiţi şi

Personal medical, lucrători în construcţii şi stewarzi îşi pot găsi de muncă în ţări din UE