Cum să-ţi baţi joc de un brand de ţară. Cazul staţiunii Lacu Sărat, locul în care turiştii se încăpăţânează să vină chiar şi printre ruine

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Staţiunea Lacu Sărat de lângă Brăila, altădată perla turismului balnear din Bărăgan, se pregăteşte să înceapă un nou sezon estival la fel de încremenită în timp cum a fost anul trecut sau în urmă cu doi ani. De fapt, sunt cam zece ani de când această staţiune nu a mai beneficiat de investiţii care să îi redea strălucirea din vremurile bune.

Nu se poate spune că la Lacu Sărat nu vin turişti. Mii de persoane se cazează, an de an, în hotelurile de aici, atraşi de un singur motiv: nămolul sapropelic din lac, care îşi menţine extraordinarele proprietăţi terapeutice. Cei care vin - în marea lor majoritate pensionari ce beneficiază de bilete de tratament la preţ redus, prin Casa de Pensii - găsesc, însă, aceleaşi hoteluri din perioada comunistă, cu baze de tratament prea puţin modernizate.

Timid, au apărut totuşi şi câteva facilităţi de cazare private, însă acestea nu reuşesc să îmbunătăţească imaginea generală a staţiunii, cu aleile sale pline de gropi, cu zecile de câini maidanezi ce mişună printre mesele teraselor, cu spaţiile verzi năpădite de buruieni şi cu grămezile de gunoaie ce se ivesc din loc în loc, printre copacii crescuţi sălbatic între alei.

Cum intri pe aleea principală dai de aceeaşi cişmea distrusă de ani de zile, iar în zona rondoului central unde, cândva, era o fântână arteziană, te întâmpină nişte fiare contorsionate şi 2-3 tarabe pe care se vor expune articole de plajă.

Plaja lacului sărat arată, în prezent, ca un câmp necosit, fiind plină de buruieni, iar în zona unde ar trebui să funcţioneze duşurile pentru turişti nu există niciun semn că se va amenaja ceva până pe la jumătatea lunii mai, când vremea se va încălzi şi se vor putea face băi de nămol în aer liber.

image

Autorităţile locale brăilene au o veşnică scuză pentru faptul că nu fac necesarele investiţii care ar putea schimba faţa staţiunii: lupta în justiţie dintre Unităţile Administrativ Teritoriale Brăila şi Chiscani. Practic, atât municipiul Brăila cât şi comuna Chiscani, aflată la câţiva kilometri de acesta, încearcă să demonstreze că staţiunea se află în zona lor administrativă şi că, astfel, au dreptul de a încasa taxele de la agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea aici.

Deocamdată, taxele sunt încasate de Primăria Brăila, care se ocupă şi de asigurarea utilităţilor. Cât timp există un proces pe rol, nu se pot accesa, însă, fonduri europene pentru investiţii masive în staţiune. “Deocamdată, situaţia este aceeaşi: ne judecăm cu Chiscaniul, procesul a ajuns în fază de recurs şi nu se poate şti când o să se tranşeze definitiv această problemă”, ne-a declarat primarul Brăilei, Aurel Simionescu.

Vremurile de glorie

Obiectivul turistic Lacu Sărat a cunoscut şi vremuri mult mai bune. Perioada de glorie a fost între cele două războaie mondiale când faima puterii tămăduitoare a lacului era atât de mare, iar staţiunea era atât de cochetă încât afluxul de turişti din ţară şi străinătate atinsese cote greu de controlat. Numărul uriaş de vizitatori a determinat autorităţile vremii să se ia măsura limitării dreptului brăilenilor de a efectua băi. Astfel, ca să rămână loc pentru turişti, în anii '20 ai secolului trecut localnicilor li s-a stabilit un plafon maxim de 1.500 băi reci şi 1.500 băi calde pe sezon.

image

În perioada aceea, staţiunea avea amenajată pe malul lacului o plajă foarte modernă, dotată cu construcţii de lemn pentru cabine de schimb haine, cu terasă pentru răcoritoare, cu spaţii de joacă pentru copii, cu umbrele, şezlonguri, precum şi bazine amenajate în lac. Lângă plajă, aleea principală a staţiunii era străjuită de copaci cu coroana bogată, iar tramvaiul care venea dinspre Brăila înconjura un superb rondou cu flori.

De ambele părţi ale aleii erau amplasate construcţii bine armonizate, cu regim de înălţime parter plus etaj şi mansarde de tip franţuzesc, cu donjoane sau foişoare în colţuri sau în axul clădirii, cu ferestre înalte şi balcoane franţuzeşti sau cu dantelărie de fier forjat. Posibilităţile de distracţie erau numeroase şi selecte: restaurantul Casino, Bazarul Elitei, Marele Restaurant Principesa Maria, Restaurantul Vila Regală, Restaurantul Englez sunt doar câteva dintre locaţiile cu mare vogă în epocă.

Citiţi şi

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite