Cum s-a ales un maidan dintr-o carte de vizită a Brăilei din cauza unui proces în justiţie care s-a lungit timp de 9 ani

Cum s-a ales un maidan dintr-o carte de vizită a Brăilei din cauza unui proces în justiţie care s-a lungit timp de 9 ani

Aşa arată acest teren de la intrarea în Brăila, care ar fi putut fi gazda unei baze de agrement încă de acum 9 ani   FOTO Florentin Coman

Una dintre porţile Brăilei, intrarea dinspre şoseaua dig care vine dinspre Galaţi, este o carte de vizită de-a dreptul ruşionasă. De ani de zile, această cale de acces în municipiu este încadrată de mormane de gunoi şi de buruieni. Situaţia ar fi putut fi cu totul alta, dacă se concretiza o investiţie plănuită în urmă cu 9 ani, ce viza construirea unei baze de agrement Un proces între CLM şi Prefectura Brăila a stricat acest plan.

Ştiri pe aceeaşi temă

În 2005, grupul de firme "Apan" a intenţionat să construiască pe erenul respectiv, în suprafaţă de 4 hectare, o bază de agrement, precum şi un showroom pentru autoturisme şi ambarcaţiuni uşoare. Consiliul Local Municipal de la acea vreme a fost de acord să încheie o asociere în participaţiune cu "Apan".

A fost emisă şi o Hotărâre de Consiliu (HCLM nr. 9 din 19 ianuarie 2005) prin care municipalitatea venea cu terenul, iar "Apan" cu investiţia, profitul rezultat după pornirea afacerii respective urmând a fi împărţit între cele două părţi.

Prefectura Brăila a contestat, însă, HCLM 9, pe motiv că suprafaţa de teren care făcea obiectul asocierii în participaţiune nu aparţine domeniului privat al municipiului ci face parte din domeniul public al statului. Mai exact, Prefectura considera că acolo se află o amenajare silivică aflată în administrarea Regiei Autonome "Romsilva", prin Direcţia Silvică Brăila.

Contestaţia Prefecturii a ajuns pe rolul Tribunalului Brăila, iar judecătorii i-au dat câştig de cauză, anulând HCLM nr. 9/2005. CLM Brăila a făcut recurs şi procesul a ajuns la Curtea de Apel Galaţi, care a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Brăila. A urmat, apoi, o lungă perioadă în care dosarul a fost suspendat, judecarea reluându-se abia în 2013. Din nou, Tribunalul Brăila i-a dat câştig de cauză Prefecturii, însă CLM a făcut iar recurs, problema fiind tranşată definitiv de Curtea de Apel Galaţi, care a emis, recent, mai exact la sfârşitul lunii septembrie 2014, o sentinţă definitivă şi irevocabilă în favoarea CLM Brăila. Instanţa a recunoscut, aşadar, faptul că terenul în suprafaţă de 4 hectare se află în domeniul privat al municipiului Brăila.

"Sentinţa iniţială dată de Tribunalul Brăila se baza doar pe o adresă primită de la Direcţia Silvică, unde se preciza că terenul face parte din fondul silvic. Noi am cerut o expertiză tehnică, pentru a se stabili cu exactitate statutul acestui teren. Tribunalul nu a acceptat această expertiză. În schimb, Curtea de Apel Galaţi a dispus efectuarea expertizei tehnice. După administrarea acestei probe s-a făcut dovada că terenul ce face obiectul HCLM nr. 9/2005 este domeniul privat al municipiului Brăila şi nu se suprapune sub nicio formă cu amenajamentul silvic aflat în administrarea Direcţiei Silvice Brăila", explică Marian Jercan, juristul Primăriei Brăila, care s-a ocupat de acest dosar.

Practic, fondul silvic nu începe de la şoseaua Brăila - Galaţi (fapt evident pentru toată lumea care trece prin zonă) ci de la câteva sute de metri mai încolo. Mai exact, pădurea este situată între malul Dunării şi un mic dig care merge în paralel cu şoseaua-dig Brăila - Galaţi şi care a fost amenajat pe timpul regimului comunist pentru a servi drept suport pentru o cale ferată.

Mircea Andreev, patronul grupului de firme "Apan" afirmă că îşi menţine intenţia de a investi în amenajarea terenului respectiv.

Citiţi şi

O pată pe imaginea Brăilei. Sensuri giratorii de la intrarea în oraş lăsate pradă buruienilor

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: