Cum arată casa lui D.P. Perpessicius – Casa monument istoric se află în Brăila, pe str. Cetăţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fondul memorial cuprinde obiecte achiziţionate de la familia poetului, criticului şi istoricului literar Dimitrie Panaitescu Perpessicius (1891 - 1971): manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document care au aparţinut scriitorului. În casă sunt depuse caietele elevului Dumitru Panaitescu Perpessicius.

Fondul memorial cuprinde obiecte achiziţionate de la familia poetului, criticului şi istoricului literar Dimitrie Panaitescu Perpessicius (1891 - 1971): manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document care au aparţinut scriitorului. În casă sunt depuse caietele elevului Dumitru Panaitescu Perpessicius.

Imobilul este înscris în Lista Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice, la cap. „C. Clădiri Memoriale”. Vechea casă a familiei Ştefan şi Ecaterina Panaitescu a fost construită în jurul anului 1880. Aici s-a născut (la 21 octombrie 1891) şi a locuit, până la vârsta de 19 de ani, (toamna lui 1910, când devine student la Facultatea de filologie modernă a Universităţii din Bucureşti) Dumitru S. Panaitescu, cel care îşi va adăuga ulterior pseudonimul Perpessicius. D. Panaitescu Perpessicius a mai locuit în casa părintească în intervalul 1 septembrie 1920 – vara lui 1921, perioadă în care a ocupat catedra de Limba română şi Limba franceză la Şcoala Normală din Brăila.

Revenirile lui Perpessicius la Brăila sunt destul de puţine, ultima în 1945. În casa părintească va continua să locuiască, până la trecerea în nefiinţă, mama sa, Ecaterina Panaitescu. În 1971, după moartea lui Perpessicius, pe faţada imobilului din strada Cetăţii 58, a fost amplasată o placă comemorativă. La puţin timp, casa a fost demolată. A fost recuperată doar placa comemorativă. Greşeala a fost îndreptată rapid, imobilul fiind reconstruit, însă cu materiale moderne. Din 1977, clădirii i se atribuie funcţiunea de muzeu. Între 1993-1996, se reconstruieşte corpul de clădire anexă, cu destinaţie depozite.

În acest spaţiu, în 28 octombrie 1977, urmare a unei donaţii din partea fiului, Dumitru D. Panaitescu, donaţie constând în cărţi (în număr de 791), documente şi mobilier s-a deschis, în cadrul Muzeului Brăilei, «Expoziţia permanentă cu caracter memorial „Dumitru Panaitescu Perpessicius”». Expoziţia a fost organizată în două săli: una foto-documentară, cea de-a doua, o reconstituire a camerei de lucru a lui Perpessicius. Anul 1982 a însemnat achiziţionarea unei mari părţi din biblioteca perpessiciană (7000 cărţi), la care s-au adăugat colecţii de ziare şi reviste şi alte câteva piese de mobilier. Casa este închisă după 1990, necesitând reparaţii. Cu această ocazie, s-a refăcut corpul din curte, conceput pentru depozite şi sală de relaţii cu publicul, şi chioşcul.

Astfel, casei în care a locuit Dumitru Panaitescu Perpessicius i s-au adăugat şi anexele clădirii, refăcute din temelii, după vechiul plan. Fostele camere de închiriat ale familiei Panaitescu au devenit depozite de carte, bibliotecă şi spaţii pentru evenimente literare. Fondul memorial cuprinde obiecte achiziţionate de la familia poetului, criticului şi istoricului literar Dimitrie Panaitescu Perpessicius, respectiv manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document care au aparţinut scriitorului. În depozitele casei se găsesc şi fondurile memoriale Vasile Băncilă, Nae Ionescu, Anton Dumitriu, Edmond Nicolau, Ana Aslan, Vasile Munteanu, Mihail Sebastian .

În curte este amplasat bustul în marmură al lui Perpessicius, operă a sculptorului brăilean Nicăpetre. Odată cu inaugurarea, în 1994, a noului corp de clădire, a fost redeschisă expoziţia de bază “Dumitru Panaitescu Perpessicius”. S-a gândit o reorganizare a materialului iconografic în sălile existente şi a fost oferită publicului o a treia sală, în care sunt expuse o parte din manuscrisele lui Perpessicius.

În vitrine mai sunt expuse caietele elevului Dumitru Panaitescu Perpessicius, volume ale ediţiei Eminescu, fotografii cu Eminescu şi Perpessicius, mai multe numere din revista 'Maniscriptum', editată la Muzeul Literaturii Române, al cărui director fondator a fost Perpessicius. O vitrină găzduieşte volumele lui Perpessicius, iar o alta cărţile cu autograf dăruite acestuia de Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Ilarie Voronca, Ionel Teodoreanu, Gala Galaction, Mihail Sebastian, Tudor Arghezi, Cella Delavrancea. 'Domnului Perpessicius, cu rugămintea de a primi această carte ca pe un simplu memorial de vacanţă — şi să nu-i ceară mai mult — cu o veche admiraţie literară şi o bună afecţiune', scria Mihail Sebastian, la 3 martie 1958.

Personalităţi care au vizitat muzeul: Regele Mihai şi Regina Ana, P. S. Cassian, sculptorul Nicăpetre, acad. Eugen Simion, scriitorul Marin Sorescu.

Criticul, istoricul literar şi poetul D.P. Perpessicius, pe care criticul literar Ov.C. Crohmălniceanu l-a numit 'decanul criticii noastre foiletoniste, între cele două războaie mondiale', s-a născut la Brăila pe 21 octombrie 1891, ca al doilea fiu al lui Ştefan Panait, muncitor, originar din Ianina, şi al Elisabetei Panait, născută Daraban, originară din Cucora (Putna).

 În 1898, a fost înscris în clasa întâi la Şcoala primară nr. 4 din Brăila, pe care a absolvit-o în 1902, urmând apoi cursurile Liceului 'Nicolae Bălcescu' unde, până la absolvire, este secretar general al Societăţii Culturale a elevilor 'Avântul'.

D.P. Perpessicius participă la războiul de reîntregire a neamului (1916—1918), de unde se întoarce cu mâna dreaptă sfârtecată de şrapnele şi îşi va scrie monumentala operă literară cu mâna stângă. Este profesor în liceele mai multor localităţi ale ţării, printre care şi Brăila, autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu, elaborate împreună cu Al. Rosetti şi Jacques Byck. D.P. Perpessicius a fost director general al Bibliotecii Academiei, al Muzeului Literaturii Române (1957) şi al revistei Manuscriptum (1970).

I se va conferi Premiul Naţional pentru Literatură în anul 1940 şi Premiul de Stat în 1954, pentru ediţia critică definitivă a scrierilor eminesciene, din care a reuşit să publice, din aproximativ 15 volume câte ar fi trebuit să fie, numai şase. Perpessicius este 'editorul şi comentatorul fără pereche al lui Eminescu', după cum îl numeşte Liviu Rusu, dând 'românilor imaginea adecvată a adevăratului Eminescu', potrivit lui Valeriu Râpeanu.

În 1997, Municipiul Brăila i-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare post-mortem.

Citiţi şi 

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite