Constantin Dobre este gazetar de 35 de ani

Membru al Asociaţiei Internaţionale a Ziariştilor, lector universitar şi redactor şef la "Financial Mercur", Constantin Dobre consideră gazetăria "cea mai frumoasă meserie".

                                            Profil

Născut: 28 august 1946, Tătaru, judeţul Brăila.

Studii: Facultatea de Ziaristică Bucureşti, promoţia 1975.

Ocupaţie: Lector la Universitatea "C-tin Brâncoveanu", redactor şef al ziarului "Financial Mercur".

Familie: doi copii - fiica farmacistă, fiul viitor farmacist.

"Căsătorit" de trei decenii şi jumătate cu ziaristica - gazetarul Constantin Dobre face parte din generaţia vechilor jurnalişti brăileni.
Coleg de breaslă cu regretaţii Corneliu Ifrim, Valeriu Stoiu, Constantin Turtoi, Vasile Rusescu şi Horia Mangiurea, actualul lector de la "Constantin Brîncoveanu" a fost şi a rămas un maestru al condeiului.

A făcut, printre altele, interviuri cu magnatul Iosif Constantin Drăgan, la Milano, şi cu liderul "Solidarităţii", Lech Walesa, când încă nu era preşedintele Poloniei.

"Am activat 16 ani la ziarul "Înainte" (devenit ulterior "Libertatea") şi 19 ani la "Mercur" şi "Financial Mercur" - care apare acum on-line. Am obţinut premiul al II-lea la Concursul naţional de publicistică - secţiunea Eseu-Reportaj, acordat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti", ne-a mărturisit jurnalistul brăilean.

Consilier editorial

Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti şi al Asociaţiei Internaţionale a Ziariştilor, Constantin Dobre predă discipline de specialitate în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Administrative şi ale Comunicării (FSAC) - Universitatea "Constantin Brâncoveanu", din anul 2000.

"Am participat, împreună cu studenţii, la toate sesiunile de comunicări ştiinţifice din cadrul universităţii. Am fost, totodată, consilier editorial al câtorva volume cu profil economic. Amintesc aici "Contabilitatea şi gestiunea economic-financiară", de Vasilica Vîlcu", ne-a spus ziaristul.

A învăţat gazetărie un ministru

În 1990, când era şeful secţiei economice a ziarului "Libertatea", Dobre l-a avut "ucenic" pe Ionuţ Popescu, ziarist consacrat, fost redactor şef la "Capital", fost ministru al Finanţelor, actual preşedinte al Fondului Proprietatea.

Dobre i-a învăţat meserie şi pe alţii - Mihaela Marcu, devenit ulterior prefect de Brăila, actual adjunct la Finanţe, Atena Bondoc, director regional la PRO Tv. Galaţi, Cornel Coman şi Dorian Stoianovici, deveniţi subprefecţi de Călăraşi şi Brăila.

"De-a lungul anilor, am făcut schimburi de experienţă în Polonia, Bulgaria, Italia, Germania, Franţa şi unele ţări nordice. De peste tot am amintiri frumoase. În Sofia, am avut un incident cu ministrul de externe Peter Mladinov, viitorul preşedinte al Bulgariei, iar la Milano l-am intervievat pe magnatul Iosif Constantin Drăgan", povesteşte gazetarul.

Constantin Dobre l-a intervievat, în 1984, pe însuşi liderul "Solidarităţii" poloneze, Lech Walesa, viitorul preşedinte al Poloniei. Interviul n-a fost, însă, publicat niciodată.

Ce-i place

Îmi place lectura. Citesc mult, cam tot ce-mi pică în mână, cu precădere istorie, servicii secrete, diplomaţie. Îmi plac drumeţiile, iar şofatul constituie pentru mine o desfătare. Îmi place francheţea izvorâtă din firidele cugetului şi simţirii semenilor.

Ce nu-i place

Nu-mi plac lichelismul, caracterele meschine, obedienţa, coloanele vertebrale curbate. Nu-mi place neobrăzarea unora de a se împăuna cu merite proprii, atunci când li se aplică un "brânci" constructiv pentru a-şi asigura un rost în viaţă; altcumva rămânând la cratiţă sau responsabili cu alungarea ţânţarilor din Monument.

Întrebări şi răspunsuri

Este presa economică un reper real pentru întreprinzători?

"Da, atâta timp cât este profund ancorată în realităţile economice, nu fabulează şi nu face jocuri politice. Pentru unele publicaţii de profil, aceste criterii constituie, încă, din păcate, un deziderat".

Cum apreciaţi evoluţia presei brăilene?

"Mă încearcă un profund sentiment de amărăciune, gândindu-mă că, în loc să apară publicaţii noi, dispar, încet-încet, şi unele care cunoscuseră consacrarea. Simt că mi se taie respiraţia când mă gândesc la pleiada de publicaţii care apăreau în Brăila, în perioada interbelică".