Brăila este la un pas de catastrofă ecologică

Brăila este la un pas de catastrofă ecologică

„Platanii de pe strada Ana Aslan s-au uscat”, spune Gheorghe Bostan

Specialiştii anunţă modificări climatice dure: şoc termic, revărsări ale Dunării, „tropicalizarea" câmpiei. Temperaturi de peste 40 de grade Celsius vara, cote extreme ale Dunării, dispariţia arborilor seculari - sunt semnele unei viitoare catastrofe, spun specialiştii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Brăila, cândva "patria peştelui" şi "grânarul ţării", locul pe unde se exportau anual milioane de tone de cereale, riscă să se transforme într-un pustiu.

"Putem vorbi de o tropicalizare a zonei. Apar modificări climatice dure - ploaie cu tunete de Anul Nou, îngheţ în luna martie - ca să nu mai vorbim de influenţa factorilor nocivi, gen Cernobâl, 1986", ne-a spus dr. ing. Radu Moisei, directorul Administraţiei Parcului Natural Balta Mică a Brăilei.

A dispărut "Băltăreţul"

În 2003, s-a înregistrat minimul istoric al cotelor Dunării, iar trei ani mai târziu, maximul, fluviul revărsându-se peste Faleză şi inundând numeroase clădiri din vecinătate.

"În 2007, n-a plouat mai bine de 140 de zile, înregistrându-se un şoc termic evident, cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius. Din pricina schimbărilor climatice bruşte, arborii seculari, ocrotiţi ca şi monumente ale naturii, din Balta Brăilei, s-au uscat toţi odată", a spus inginerul silvic.

Specialiştii au observat că, în ultimii ani, temperaturile medii au crescut cu două grade Celsius, că în zona Bălţii, pe grinduri, şi-au făcut apariţia ierburile de stepă şi că deficitul dintre precipitaţii şi evapotranspiraţie a ajuns la - 291 mm. Mai mult, a dispărut "Băltăreţul", vântul care bătea dinspre Balta Brăilei şi răcorea câmpia pârjolită de secetă.

"Problemele au apărut odată cu îndiguirea  fostelor Bălţi, cu ridicarea barajelor de la Porţile de Fier şi construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră. Una din consecinţe a fost aridizarea Câmpiei Române şi Podişului Dobrogei", a spus dr. Radu Moisei.

"Peştele, mâncarea săracului"

Originar din satul Spiru Haret, Gheorghe Bostan, de 73 de ani, spune că, pe vremuri, la Brăila, se găsea peşte din belşug. A lucrat la îndiguirea Dunării, în zona Giurgiu-Olteniţa.

"Peştele era mâncarea săracului. Se găsea peşte chiar şi pe vremea foametei din '47. Peşte s-a mai găsit la Brăila până prin ani ‘60-'70, până să se facă îndiguirile. Se pescuia cu prostovoale, cu năvoade, dar era peşte pentru toată lumea", ne-a spus pensionarul.

Nea Bostan a mai spus că, acum, din cauza secetei, dar şi a gerului năpraznic, platanii seculari de pe strada Ana Aslan - monumente ale naturii, ocrotiţi de lege - s-au uscat, iar acesta e semn rău. "Erau mândria oraşului, dar acum arată ca vai de ei", a spus, cu obidă, pensionarul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: