Adrian Glugă, şeful IPJ Brăila: „Dosarele cu autor necunoscut sunt o problemă spinoasă. Probabil înţelegem toţi că au existat şi vor mai exista astfel de dosare”

Comisarul şef Adrian Glugă, 42 de ani, ocupă din aprilie 2016 funcţia de comandant al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila. A absolvit în 1997 Academia de Poliţie “Al. I. Cuza” - Facultatea de Drept, arma grăniceri, luându-şi diploma de licenţă în Ştiinţe Juridice. În 2003, a obţinut o diplomă de studii postuniversitare, specializarea Ştiinţe Penale, iar în octombrie 2013 – octombrie 2014 a participat la o misiune a ONU în Haiti.

Rep. Câte infracţiuni sunt în medie sesizate anual la nivelul IPJ Brăila , în ultimii 5 ani?

Cms. şef. Adrian Glugă: Media anuală este de 10.000 – 10.500 de infracţiuni în ultimii 5 ani, cu mici fluctuaţii de la un an la altul, mai multe sau mai puţine, undeva la o marjă de 10-15%. Plecăm aici de la o structură extrem de bine conturată, cel puţin în 2016, din totalul infracţiunilor sesizate, 10% sunt de natură economico-financiară, aproximativ 25% sunt de altă natură şi 65% infracţiuni de natură judiciară, aşa cum sunt ele catalogate în evidenţele noastre. Cam asta este situaţia.

Rep. În câte dintre ele se începe urmărirea penală, în medie – procentual?

Cms. şef Adrian Glugă: Aşa cum se ştie, după modificările Codului de Procedură Penală, imediat trebuie începută urmărirea penală faţă de faptă, pentru ca să se poată desfăşura activităţi de investigare – cercetare, altfel, până la se începe urmărirea penală in rem, nu putem să desfăşurăm niciun fel de investigaţie. Deci în toate faptele se începe urmărirea penală.

Rep. În câte dintre acestea urmărirea penală se încep in personam – procentual?

Cms. şef Adrian Glugă: Chiar nu aş avea aici o statistică. După ce se începe urmărirea penală faţă de fapta cercetată, în situaţia în care se stabileşte că există o faptă penală, şi avem mai departe şi un suspect, atunci se va începe urmărirea penală faţă de suspectul respectiv. Nu am o statistică la îndemână pentru a putea preciza procente.

15% dintre angajaţii IPJ Brăila nu fac muncă operativă

Rep: Din totalul de poliţişti angajaţi la IPJ Brăila, câţi sunt poliţişti operativi, pe structuri, procentual?

Cms. şef Adrian Glugă: Problema poliţiştilor operativi/neoperativi ar creea, din perspectiva noastră cel puţin, o discrepanţă care nu şi-ar avea rostul. Ideea este următoarea: toţi lucrătorii unităţii desfăşoară activităţi pentru a se atinge obiectivele finale ale unităţii, nu are importanţă că lucrătorul se află într-o formaţiune operativă sau într-o formaţiune neoperativă, aşa-zisele structuri suport. Nu ar fi benefic pentru noi să facem o diferenţiere. Cert este un singur lucru: structurile de suport nu depăşesc 15%. Structuri suport fără de care niciun poliţist de stradă sau din formaţiunile operative nu şi-ar putea desfăşura activitatea niciodată, şi vorbim aici de salarizare, de resursele umane, care asigură evoluţia în carieră şi aşa mai departe, vorbim de serviciul logistic. E clar că fără asemenea platforme nu ne putem asigura activitatea şi toate trebuie să ducă către acelaşi obiectiv final: să ne îndeplinim obiectivele unităţii, la nivelul judeţului.

Rep: Din funcţiile operative prevăzute, câte sunt ocupate, procentual?

Cms. şef Adrian Glugă: Vă pot spune că la momentul de faţă deficitul de personal este undeva la un 14% şi este, aş putea spune, relativ uniformizat, avem acelaşi deficit şi la formaţiunile operative şi la formaţiunile neoperative, având în vedere că în ultima perioadă am avut o serie de plecări la pensie, în mod special, plecări din sistem, este un 14% per ansamblu deficit de personal.

30% din dosarele cu AN sunt pe linie moartă

Rep: Din totalul dosarelor aflate în evidenţă cu AN, câte au fost recute în evidenţele pasive?

Cms. şef Adrian Glugă: Ştiu, se discută foarte mult de această evidenţă pasivă care este o chestiune tehnică şi aş vrea să explic un pic aici de ce se trece un dosar în evidenţa pasivă. Când ofiţerul sau lucrătorul de poliţie care instrumentează dosarul ajunge la concluzia că s-au epuizat toate pistele pentru a lucra în el propune acest lucru procurorului, procurorul este de acord sau poate să nu fie de acord, se trece în evidenţa pasivă şi, dacă ulterior apar alte indicii, probe cu privire la autorul faptei respective, în aceeaşi manieră se propune şi se scoate din evidenţa pasivă. Ca atare, evidenţa pasivă este o chestiune pe care o folosim tehnic, să spunem aşa. Cred că la momentul de faţă este undeva la un 30% stocul de dosare cu autori necunoscuţi trecute în evidenţa pasivă.

Rep: Există personal desemnat care să lucreze doar în aceste dosare cu autori necunoscuţi?

Cms. şef Adrian Glugă: Nu, nu există un personal anume desemnat. Poliţiştii care au calitatea de lucrători de poliţie judiciară efectuează cercetări atât în dosarele penale cu autori cunoscuţi cât şi în dosarele penale cu autori necunoscuţi, în funcţie de competenţa materială, ceea ce poate face formaţiunea respectivă, şi în funcţie de competenţa teritorială. Avem o singură excepţie, am putea spune, vorbim de Poliţia de Proximitate care desfăşoară activităţi cu preponderenţă în dosare cu autori cunoscuţi.

Rep: Care este situaţia plăţilor în ceea ce priveşte expertizele medico-legale şi judiciare?

Cms. şef Adrian Glugă: Plăţile expertizelor medico-legale au reprezentat o problemă, ani în urmă, şi îmi place să cred că problema respectivă a rămas o istorie. Cel puţin din anul 2015 nu am mai înregistrat restanţe la plata furnizorilor de servicii, inclusiv la plata expertizelor medico-legale. Suntem la zi, bineînţeles cu decalajul de rigoare privind facturile, se verifică şi apoi se plăteşte contravaloarea lor.

Rep: În ce proporţie, procentual, sunt acestea achitate?

Cms. şef Adrian Glugă: Sunt sută la sută achitate, fără doar şi poate.

„10% din fapte sunt descoperite în flagrant” 

Rep: Care este statistica infracţiunilor flagrante descoperite la nivelul IPJ Brăila în ultimii 5 ani – comparativ pe ani, măcar procentual?

Cms. şef Adrian Glugă: Infracţiunile descoperite în flagrant sunt undeva la un 10% din totalul faptelor sesizate. Cam asta ar fi media. În ultima perioadă am avut nişte creşteri raportându-ne la anul 2015, în special la infracţiunile stradale descoperite în flagrant unde am avut creşteri importante. Procentual era undeva la un 44% la stradale flagrante, cele săvârşite în spaţiul public. 

Rep: Cam ce gen de infracţiuni?

Cms. şef Adrian Glugă: Infracţiunile descoperite în flagrant, cele mai multe dintre ele sunt furturile, şi vorbim pe de-o parte de furturile din anexe gospodăreşti în mediul rural şi aşa-numitele alte infracţiuni de furt, în special furturile săvârşite din spaţiul public, obiecte uitate, lăsate sau păstrate în spaţiul public şi inclusiv furturile din autovehicule. 

Rep: şi flagrantul acesta se face în timpul patrulărilor sau se acţionează la pont?

Cms. şef Adrian Glugă: Avem pe de-o parte infracţiunile descoperite în flagrant de către dispozitive de menţinere a ordinii publice, pe de altă parte avem infraţcţiunile descoperite în flagrant de către lucrătorii de la diferitele formaţiuni specializate, în mod expres formaţiunile de investigaţii criminale. 

Rep: În ultimii 5 ani, comparativ, procentual?

Cms. şef Adrian Glugă: Undeva la un 10% faptele sunt descoperite în flagrant şi am avut ceva creşteri în 2016, în special la flagrantele stradale. 

Rep: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele 5 probleme cu care se confruntă Poliţia şi care sunt principalele 5 identificate la nivelul Ministerului de Interne, în general? 

Cms. şef Adrian Glugă: Cred că se suprapun problemele Poliţiei Naţionale cu problemele Ministerului de Interne. Probabil mai sunt segmente, domenii care vizează celelalte arme din minister, dar cred că prima ar fi subdimensionarea structurilor de poliţie în raport cu evoluţia societăţii şi a situaţiei operative, am putea spune, din ultimii ani, în sensul că au fost structuri care au rămas cu acelaşi număr de posturi, acelaşi număr de lucrători în schema de organizare, deşi situaţia operativă a căpătat alte dimensiuni şi m-aş referi în mod expres aici la structurile de poliţie rutieră. Aici chiar au fost nişte probleme legate de numărul redus al lucrătorilor, al posturilor din schema de organizare, şi asta ar fi o primă problemă. O a doua problemă, subsidiară numărului de posturi redus din schema de organizare o reprezintă resursele umane limitate ca număr. Totdeauna am avut deficit de personal şi este o problemă spinoasă pentru orice unitate de poliţie când nu ai suficienţi lucrători pentru a acoperi toate domeniile de activitate. 

„Deficitul de personal nu poate fi acoperit cu absolvenţi”

Rep. Unităţile de învăţământ ale Ministerului de Interne nu pot să acopere acest deficit de personal? 

Cms. şef Adrian Glugă: Nu, deficitul de personal, cel puţin în ultima perioadă nu a putut fi acoperit de către lucrătorii care au fost încadraţi după ce au absolvit o unitate de învăţământ, şcolile de agent sau academia de poliţie.

Rep: E destul de mare concurenţa la aceste şcoli ...

Cms. şef Adrian Glugă: Da, concurenţa este mare şi asta este un lucru îmbucurător pentru noi, pentru că asta înseamnă că nivelul de pregătire al celor care intră într-o unitate de învăţământ este destul de bun şi asta asigură şi calitatea oamenilor care vor absolvi ulterior. 

Rep: Se observă această calitate la promoţiile mai noi de absolvenţi, care intră în structurile operative?

Cms. şef Adrian Glugă: Nu am avea motive să credem că nu corespund cerinţelor posturilor pe care au fost repartizaţi şi chiar sunt mulţi colegi tineri, agenţi sau ofiţeri care da, au dat dovadă de iniţiativă, de muncă asiduă şi n-am avea motive să credem că nu sunt pregătiţi. De altfel, toate programele şcolare, de la nivelul Academiei şi şcolilor de agenţi, asigură necesarul de cunoştinţe aşa cum este calibrat de către unităţile teritoriale. Se ştie ce se vrea la o unitate teritorială de poliţie şi oamenii sunt pregătiţi în acest sens. 

Rep: Alte probleme în afară de deficitul de personal?

Cms. şef Adrian Glugă: Da, a mai fost o problemă care a trenat mulţi ani, în trecutul recent am putea spune, asigurarea financiar-logistică.Trebuie să recunoaştem că au fost asigurate sume de bani pentru activităţile curente, şi vorbim aici de plata salariilor, vorbim pe de altă parte de asigurarea minimă a carburantului, de asigurarea întreţinerii parcului auto, de asigurarea comunicaţiilor şi au fost neglijate într-un fel sau altul achiziţiile de bunuri şi servicii care conferă şi o altă calitate a muncii colegilor şi mai ales un alt confort la locul de muncă. Aceste chestiuni au trenat. 

Rep: La ce bunuri şi servicii vă referiţi?

Cms. şef Adrian Glugă: Vorbim de reparaţiile curente la imobile, în special la posturile de poliţie unde nu am stat cel mai bine, chiar şi la unele sedii din municipiu şi de dotarea cu mobilier, care este destul de învechit, care corespunde funcţional cerinţelor, dar nu este tocmai nou. Ori, undeva din 2015 şi mult mai accentuat în 2016, ne-au fost aprobate bugete şi au fost virate sume de bani pentru aceste lucrări de reparaţii curente, inclusiv obiective de investiţii. Dacă vorbim de investiţii pe care le asigură Inspectoratul de Poliţie Judeţean, ca suport logistic pentru alte structuri ale Ministerului de Interne, şi vorbim aici de Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale. Cam astea ar fi principalele trei probleme cu care cred eu că se confruntă şi Poliţia şi Ministerul în momentul de faţă. 

Rep: Mai puteţi indentifica încă două?

Cms. şef Adrian Glugă: Nu cred, din perspectiva asta nu cred. 

Organizare perin redistribuire

Rep: Personal, aţi făcut demersuri, şi ce fel de demersuri în vederea rezolvării acestor probleme?

Cms. şef Adrian Glugă: Da, fără doar şi poate, personal şi bineînţeles în urma discuţiilor cu colegii, toate aceste demersuri şi propuneri le-am făcut după ce am consultat consiliul de conducere al IPJ-ului. Legat de subdimensionarea Poliţiei Rutiere, de exemplu, chiar am făcut propuneri, în vară şi începând cu trimestrul doi, am suplimentat numărul de funcţii şi la Serviciul Rutier şi la Biroul Rutier din cadrul Poliţiei Municipiului Brăila. Am mai suplimentat unele funcţii la Biroul de Ordine Publică, dar asta ce-a presupus? A presupus să luăm din alte structuri, unde putem să ne desfăşurăm activitatea cu un număr mai mic de lucrători şi să suplimentăm alte structuri. 

Rep. Suplimentarea aceasta nu s-a făcut prin intrarea unor oameni în sistem?

Cms. şef Adrian Glugă: Nu s-au alocat noi posturi în schema de organizare a unităţii. 

Rep: N-ar fi fost mai logic să se procedeze aşa?

Cms. şef Adrian Glugă: Ar fi fost dar cel puţin restrângerile bugetare din perspectiva asigurării numărului de posturi în organigrama unei unităţi de poliţie ne-a determinat să rezolvăm în această manieră. Pentru anii următori, începând cu 2017, există deja o strategie a eşalonului superior privind unele modificări structurale şi ştiu că se are în vedere şi suplimentarea indicatorilor la unităţile de poliţie în funcţie de ce nevoi vor fi. Din perspectiva chestiunilor financiare şi logistice, având în vedere că noi suntem ordonatori terţiari de credite, bugetul fiind aprobat şi distribuit de ordonatorul secundar, eşalonul superior, am încercat să convingem prin notele de fundamentare pe care le-am făcut, despre necesitatea alocării unor fonduri pentru diferitele probleme şi chiar am reuşit să rezolvăm în perioada asta câteva dintre problemele stringente. Cele mai importante ar fi renovarea sediului Poliţiei din oraşul Făurei, am renovat Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă şi aici am atins două puncte de altfel foarte importante, pe de-o parte condiţiile de lucru ale colegilor, pe de altă parte condiţiile de detenţie ale persoanelor încarcerate şi am reuşit să asigurăm standardele minime europene. 

Rep: La cât s-au ridicat investiţiile acestea?

Cms. şef Adrian Glugă: Aş putea să vă spun că în jurul sumei de 150.000 lei fiecare investiţie şi momentan am demarat nişte lucări de reparaţii curente la sediul Poliţiei Municipiului Brăila, un sediu destul de vechi şi unde nu s-au făcut mari modificări de ani de zile. Acolo lucrează cei mai mulţi dintre colegii noştri din tot judeţul şi sper ca până la finele trimestrului IV din 2016 să finalizăm ce ne-am propus, adică reparaţii curente, inclusiv achiziţie de mobilier. 

Rep: Vizaţi şi investiţii în sisteme informatice mai noi şi performante?

Cms. şef Adrian Glugă: Din perspectiva dotării cu sisteme informatice cred că suntem la un nivel cel puţin rezonabil şi trebuie să recunoaştem că aici am beneficiat aproape an de an de sprijinul Autorităţii Teritoariale de Ordine Publică, în baza unor evaluări făcute. 

Rep: Care este tema principală din proiectul de management cu care aţi câştigat concursul pentru şefia IPJ Brăila şi ce aţi reuşit să puneţi în practică, până în prezent, din acest proiect de management? 

Cms. şef Adrian Glugă: O principală problemă a constituit-o o modificare structurală la nivelul serviciului de investigare a criminalităţii economice, unde trebuia să calibrăm o formaţiune din cadrul acestui serviciu la nevoile operative, respectiv biroul de investigaţii complexe din cadrul acestui serviciu, întrucât problematica economico-financiară este una de mare actualitate, alături de contrabandă, alături de drepturile de proprietate intelectuală. Am calibrat acest birou de investigaţii complexe astfel încât să răspundă necesităţilor în raport cu volumul total de muncă din această formaţiune. De asemenea, am mers nu neapărat pe o restructurare ci mai degrabă pe o redistribuire a unor sarcini şi competenţe şi vorbim aici de competenţelor privind cercetarea infracţiunilor de proxenetism, care reprezintă o problemă destul de importantă la nivelul judeţului Brăila, proxenetism cu implicaţii în afara României. Aici am constituit o linie de muncă la nivelul Secţiei de Investigaţii Criminale care se ocupă în mod expres de investigarea şi cercetarea acestor fapte de proxenetism. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că foarte multe dintre activităţile anterioare ale echipei manageriale le cunoşteam într-un fel sau altul, făcând parte în diferite formule din această echipă şi nu am făcut altceva decât să continui ceea ce s-a început cu mai mulţi ani în urmă, nimic ieşit din comun, nimic spectaculos. 

Rep: Dacă a fost interviu pe probleme profesionale, principalele priorităţi pe care aţi pus accent şi cum s-au materializat acestea?

Cms. şef Adrian Glugă: Da, a fost un interviu pe probleme profesionale, priorităţile stabilite în acel moment exact acestea au fost şi zic eu că funcţionează şi vom şi avea rezultate bune pe aceste două teme. 

Rep: Cum comentaţi existenţa a aproape 600.000 de dosare cu atutor necunoscut la nivelul ţării?

Cms. şef Adrian Glugă: Dosarele cu autor necunoscut reprezintă o problemă spinoasă, pentru că, probabil înţelegem cu toţii, au existat şi vor mai exista astfel de dosare. Ar însemna să avem un sistem infailibil şi pentru orice faptă penală săvârşită să reuşim să identificăm autorul. Nu cred că există în lumea asta un sistem care să aibă identificare sută la sută. Cauzalitatea acestor dosare penale cu autori necunoscuţi este multiplă şi una dintre principalele cauze ar constitui-o, cel puţin în materie de furturi, neglijenţa de care dăm dovadă foarte mulţi dintre noi în a ne proteja, asigura proprietăţile. Pe de altă parte, cadrul legislativ permite în anumite situaţii chiar dacă s-a identificat autorul, acesta să se împace cu partea vătămată. Ori în acest fel autorul nu va fi descurajat, chiar dacă a fost identificat, să comită o altă faptă. Dar vorbim aici de faptele de o gravitate redusă. Dacă ne uităm la cifra asta, împărţită la atâtea unităţi teritoriale, probabil că ajungem la media cu care figurăm şi noi, în jur de 5700 de dosare cu autori necunoscuţi. Aceste dosare nu sunt înregistrate doar în anul în curs, ele vin şi din urmă. Cert este că aceste dosare cu autori necunoscuţi nu vizează, în majoritatea lor, fapte grave. Cele mai multe se referă la faptele de furt şi aici ar putea apărea probleme legate de numărul lor, dar faptele grave mai devreme sau mai târziu se va dovedi că se va cunoaşte adevărul. La Brăila avem un singur AN cu crimă, din 2003. Cercetările nu sunt abandonate, în mod sistematic se reiau discuţiile pe marginea acestuia şi îmi place să cred că până la momentul prescripţiei va fi soluţionat. E singurul dosar cu autor necunoscut care vizează un omor. Nici tentativă de omor nu avem în evidenţe, deşi au fost unele cauze destul de complexe, inclusiv cu autori şi victime din Republica Moldova. 

„Cel mai vechi dosar în lucru este din 2003”

Rep: Care este cel mai vechi dosar, din ce an datează şi sub aspectul săvârşirii cărui tip de infracţiune se fac cercetări în dosarul respectiv şi care este, după caz, prejudiciul estimat?

Cms. şef Adrian Glugă: Cum vă spuneam, acesta este cel mai vechi dosar, un dosar de omor şi e din anul 2003, toate celelalte, majoritatea, vizează infracţiunile de furt, unde prejudiciile diferă dar nu avem o statistică pe prejudiciu pe fiecare cauză în parte. Ele sunt cunoscute de fiecare dintre cei care le instrumentează. 

Rep: Care este dosarul cu autor necunoscut cu cel mai mare prejudiciu estimat aflat în evidenţele IPJ Brăila? De când datează, în ce a constat fapta şi care este prejudiciul estimat?

Cms. şef Adrian Glugă: Din trecutul recent cred că vorbim de un dosar care vizează sustragerea unor medicamente din Spitalul Judeţean. Acesta s-a săvârşit în 2015, vehiculându-se nişte sume destul de mari de către partea vătămată. 

Rep: La cât se ridică prejudiciul, e vorba de milioane de lei?

Cms. şef Adrian Glugă: În niciun caz nu e vorba de milioane, dar nu am acum cifra şi nu aş vrea să greşesc, să spun neadevăruri aici. Ştiu doar că mi-a atras atenţia cu valoarea lui, raportat la ceea ce se întâmplă în mod curent în judeţul Brăila. 

Rep: Care este cel mai vechi autoturism din parcul IPJ Brăila, câţi kilometri are la bord, cărui serviciu îi aparţine şi în ce tipuri de misiuni este utilizat?

Cms. şef Adrian Glugă: Cred că vorbim de un auto din 1997, Volkswagen Vento, întreţinut foarte bine. Nu ştiu la ce formaţiune este repartizat şi nu cred că asta ar avea relevanţă. Va fi cu certitudine propus la casare odată cu activităţile de inventariere, pentru că vorbim aici de vechimea lui în an şi de numărul de kilometri parcurşi, în jur de 220.000 km. 

Rep: Dumneavoastră ce autoturism de serviciu aveţi la dispoziţie?

Cms. şef Adrian Glugă: Volkswagen Passat, dar nu ştiu din ce an este. Cu certitudine, dinainte de 2005. 

Rep: Cât câştigă un agent nou angajat în cadrul IPJ Brăila?

Cms. şef Adrian Glugă: Intrăm într-o zonă destul de interesantă şi nu aş vrea colegii mei să se simtă lezaţi de faptul că le fac cunoscute veniturile, dar sunt convins că ele sunt vizibile inclusiv pe declaraţiile de avere ale poliţiştilor. 

„Nivelul de salarizare din Poliţia Română este rezonabil”

Rep. Cum vi se pare nivelul de salarizare din Poliţia Română?

Cms. şef Adrian Glugă: Nivelul de salarizare din Poliţia Română, raportat la nivelul de salarizare general din societatea românească este echitabil, rezonabil, repet, la ceea ce se vehiculează în societatea românească. Raportat la volumul de muncă depus de fiecare poliţist în parte, cu certitudine nu reprezintă realitatea, în sensul că oamenii lucrează extrem de asiduu pentru fiecare dosar, pentru fiecare misiune pe care trebuie să o rezolve, şi presiunea zilnică a activităţilor cotidiene este destul de mare în sistem. Cred că nu reflectă într-adevăr realitatea. 

Rep: Ar putea fi aceasta una dintre cauzele pentru care zeci de cadre din IPJ au ieşit din sistem anul acesta?

Cms. şef Adrian Glugă: Salarizarea celor care au ieşit la pensie în 2016, în sine, nu a reprezentat o cauză ci mai degrabă faptul că legea pensionării le-a oferit o alternativă cel puţin la fel de bună, fapt pentru care între cele două au ales pensionarea şi cred că nu-i poate condamna nimeni. 

Rep: Sunt şi cadre care aleg să iasă din sistem şi să se îndrepte spre o activitate privată sau de altă natură din cauza acestor salarii care nu reflectă integral munca depusă aici?

Cms. şef Adrian Glugă: Cunosc un caz şi acesta e cu titlul de excepţie în care un coleg a încetat raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne şi şi-a găsit un alt loc de muncă, în accepţiunea sa mai bine plătit. 

Rep: Cu cât creşte infracţionalitatea în sezonul estival?

Cms. şef Adrian Glugă: Din fericire, suntem un judeţ care nu este legat direct de sezonul esitval, în sensul că, în afara tranzitului şi a unui trafic rutier cu valori mult mai mari, nu ne înregistrăm cu creşteri spectaculoase ale infracţionalităţii în această perioadă. Suntem relativ la aceleaşi cifre, cel puţin anul acesta, creşterile, scăderile de la o lună la alta nu reprezintă un procent de luat în calcul. 

Rep: Nominalizaţi vă rugăm 5 iniţiative concrete puse de dumneavoastră în aplicare pentru a vă motiva angajaţi, când au fost acestea şi în ce au constat exact?

Cms. şef Adrian Glugă: Iniţiativele de motivare a angajaţilor reprezintă înainte de toate o bună comunicare cu fiecare dintre colegii mei. Astfel încât şi cel care ridică o problemă să fie înţeles, şi cel care ascultă să înţeleagă foarte bine, iar împreună să caută o soluţie adecvată. Cu certitudine că există şi acele recompense financiare care s-au propus şi se propun în mod curent în fiecare an în funcţie de alocările bugetare. Aceste propuneri se fac de către şefii de structuri, se analizează şi se şi acordă într-un număr prestabilit de către eşalonul superior. 

Rep: Cum arată o secţie de poliţie din mediul rural din judeţul Brăila. Cum se poate lucra într-o astfel de secţie în condiţiile în care, spre exemplu, ai de audiat şi victime şi infractori în acelaţi timp şi în acelaşi spaţiu? 

Cms. şef Adrian Glugă: Vorbim de secţiile de poliţie ca structură organizatorică, acestea având la rândul lor în subordine posturile de poliţie. Secţiile de poliţie îşi au sediul la secţiile de poliţie orăşeneşti dar avem şi o excepţie, secţia de la Viziru care îşi are sediul propriu. Audierea martorilor, a persoanelor vătămate, a eventualilor suspecţi niciodată nu se fac în acelaşi timp, fiecare activitate se desfăşoară la un alt moment. Credem noi că există spaţiu suficient pentru se putea desfăşura. 

Rep: Să ne referim la acele posturi din mediul rural.

Cms. şef Adrian Glugă: Posturile din mediul rural au minimul de dotări pentru a-şi desfăşura activitatea şi mă refer înainte de toate la autospeciala de serviciu care există la fiecare post în parte, la sistemul de comunicaţii, la sistemele informatice. Există spaţiu suficient pentru desfăşurarea activităţilor curente, iar niciodată o cauză complexă cu un număr mare de persoane implicate într-o fapt nu va fi cercetată în acel post de poliţie, având în vedere competenţele materiale, în sensul că o faptă cu foarte multe persoane implicate presupune de cele mai multe ori o anumită încadrare juridică şi care atrage competenţa secţiei în sine. Dacă ne referim la situaţia în care se află posturile de poliţie, este adevărat, nu putem nega, foarte multe dintre ele nu au mai fost reabilitate de ani buni, deşi majoritatea se prezintă într-o situaţie mai mult decât rezonabilă, avem şi posturi de poliţie, cel puţin unul dintre ele, care este deplorabil şi este undeva acolo ca prioritate pentru anii următori. 

Rep: În ce localitate se află acesta? 

Cms. şef Adrian Glugă: ….

Rep: Dumneavoastră aţi putea să vă desfăşuraţi eficient activitatea într-o secţie de poliţie din mediul rural, cu maşină de scris, birouri şi scaune rupte, cu hârtie, pixuri aduse de acasă?

Cms. şef Adrian Glugă: Cred că aceste aspecte nu sunt de actualitate. Toate posturile de poliţie au în dotare computere, imprimante. La capitolul consumabile ştiu că nu au mai fost probleme cel puţin din 2015. Vorbind de mobilier, o spun cu toată responsabilitatea, nu este cel mai nou şi acest aspect face obiectul unei evaluări făcute de noi la nivelul IPJ şi mare parte din problemele astea vor fi rezolvate, funcţie de alocările bugetare. Trebuie să şi convingem atunci când cerem sumele necesare. În 2016 nu am avut în vedere acest lucru. În 2017, două priorităţi ar fi: reparaţiile de la sediul de pe Calea Galaţi unde sunt mai multe formaţiuni, Poliţia Rutieră fiind cea mai cunoscută, şi posturile de poliţie, aceste două priorităţi. La acel sediu sper totuşi să rezolvăm ceva încă din trimestrul IV din 2016. 

Rep: S-a făcut o estimare de costuri? 

Cms. şef Adrian Glugă: Lucrăm la aceste estimări. Cel puţin în parte sumele necesare, cel puţin în parte, am convingerea că vor fi aprobate. La nivelul eşalonului superior închipuiţi-vă cu sunt solicitări de la toate unităţile teritoriale de poliţie şi decizia se va lua pentru fiecare leuţ în parte în funcţie de necesităţile reclamate de unitţile teritoriale. 

Rep: Cum vi se pare bugetul IPJ Brăila? Este suficient sau e nevoie de suplimentare, cu cât şi pentru ce?

Cms. şef Adrian Glugă: Am tot vorbit despre acest buget. Este suficient, fără doar şi poate, pentru achitarea drepturilor salariale, este suficient pentru asigurarea mentenanţei parcului auto, sistemelor informatice, este suficient pentru carburantul necesar mobilităţii, pentru plata furnizorilor de servicii  unde nu mai sunt înregistrate restanţe din 2015. Singurele chestiuni care mai trebuie ajustate din perspectiva alocărilor bugetare le reprezintă acest buget necesar pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii pentru reparaţiile curente şi pentru dotările de mobilier. 

Rep: Înţeleg că nu se mai pune problema ca poliţiştii din mediul rural să îşi alimenteze maşinile cu bani din buzunar? 

Cms. şef Adrian Glugă: În niciun caz şi îmi place să cred că ţine de domeniul trecutului. Nu s-au mai înregistrat sincope legate de carburanţi la niciun fel de formaţiune, la nicio subunitate. 

14% din posturile de poliţişti sunt vacante la Brăila

Rep: Câte posturi vacante sunt în IPJ Brăila?

Cms. şef Adrian Glugă: Este un deficit de 14%, vorbind de posturi vacante. Dacă ne referim la numărul personalului încadrat e o mică diferenţă, în sensul că avem 14% deficit, posturile fiind vacante, dar avem un număr de 29 de lucrători care sunt încadraţi la IPJ Brăila dar nu ocupă o funcţie anume, ei sunt puşi la dispoziţie.

Rep: Numiţi vă rugăm 5 probleme depistate de dumneavoastră personal la nivelul IPJ Brăila şi demersurile făcute de dumneavoastră pentru soluţionarea acestora. Au fost acestea rezolvate sau nu?

Cms. şef Adrian Glugă: Vă spuneam că problemele pe care le-am şi considerat ca probleme ale Poliţiei Naţionale e clar că se reflectă şi în activitatea unităţii noastre. Problema deficitului de personal încă de la începutul anului a fost o problemă destul de spinoasă cu atât mai mult cu cât pe parcurs am mai avut pierderi de personal prin pensionări, dar la capitolul acesta eşalonul superior a avut iniţiativa reducerii deficitului de personal prin încadrări din sursă externă. Problemele legate de subdimensionarea anumitor structuri şi restructurările la nivelul serviciului de investigare a infracţionalităţii economice. 

Rep: Ce demersuri aţi făcut la nivelul MAI pentru soluţionarea unor probleme punctuale identificate la nivelul IPJ Brăila, în ce au constat exact problematicile ridicate, când aţi făcut aceste demersuri şi care au fost răspunsurile primite?

Cms. şef Adrian Glugă: Absolut toate demersurile făcute de o unitate de poliţie se îndreaptă în mod nemijlocit către Inspectoratul General al Poliţiei Române. De acolo, dacă competenţa de soluţionare a problemei respective aparţine ministerului, cu certitudine va fi înaintată către minister, dacă acea competenţă aparţine Inspectoratului General, ea va fi discutată şi se vor lua deciziile la nivelul IGP. Dar absolut toate problemele, de natură financiar logistică, de natură a modificărilor structurale, au fost îndreptate către IGPR. Fără IGPR nu putem să luăm decizii de acest gen. 

„Nu ne-am confruntat cu conflicte deschise ale grupurilor infracţionale în spaţiul public”

Rep: Brăila era recunoscută la un moment dat pentru infracţionalitatea ridicată şi pentru găştile de cartier renumite. Cum mai stăm acum din punctulă ăsta de vedere? Mai există grupuri infracţionale identificate?

Cms. şef Adrian Glugă: Dacă vorbim de găştile de cartier, în sensul de grupuri infracţionale trebuie să observăm că de ceva timp încoace acestea nu s-au mai manifestat, cel puţin în spaţiul public. Cred că anul acesta nu am avut asemenea conflicte, cu o excepţie, cea de la terasa Acapulco unde au fost identificate mai multe persoane în acea altercaţie, dintre care trei sunt deja arestaţi preventiv. În rest, nu ne-am confruntat cu conflicte deschise ale grupurilor infracţionale în spaţiul public. 

Rep: Grupurile infracţionale care s-au confruntat la acea terasă erau monitorizate, se ştia de existenţa lor? 

Cms. şef Adrian Glugă: Când vorbim de un grup infracţional în accepţiunea cadrului normativ intern, vorbim de acel grup care o existenţă de sine stătătoare, format din cel puţin trei persoane. Acolo a fost un conflict care nu avea cum să fie prevăzut. Ori, ce uneşte un grup? Un grup poate să fie unit pe motive de prietenie, relaţii de colegialitate, preocupări comune. Nu avem până în acest moment conflicte între grupuri care să aibă anumite intenţii antisociale, criminale, sau să perturbe activitatea. Orice grup de persoane care săvârştesc o anumită infracţiune nu cred că poate să fie catalogat ca un grup care să genereze conflicte în spaţiul public. 

Rep: Se poate spune că au fost destructurate aceste grupări? 

Cms. şef Adrian Glugă: Bănuiesc că aţi văzut cel puţin în presa locală câte condamnări s-au dat pentru faptele săvârşite de acele grupuri infracţionale care au acţionat în anii 2000, până în 2008. 

Rep: Se poate observa o regenerare a găştilor de cartier cu generaţii noi de infractori?

Cms. şef Adrian Glugă: În niciun caz la dimensiunile faptelor care se petreceau în anii respectivi. Îmi place să cred că această problemă a violenţei din judeţul sau municipiul Brăila este, aşa, o legendă urbană. 

Rep: Cum stă Brăila faţă de alte oraşe din ţară, din punctul acesta de vedere? 

Cms. şef Adrian Glugă: Avem o statistică extrem de bine pusă la punct şi, dacă privim statistica dintr-o perspectivă pur matematică, creşteri, scăderi, raportat la alte judeţe sau o eventuală medie naţională nu ne foloseşte la nimic dacă nu încercăm să vedem această statistică ca pe un instrument care să ne ajute să vedem cauzele dacă nu şi să ne ajute să stabilim şi soluţiile. Avem în acest moment nişte creşteri importante la câteva categorii de fapte care într-un fel sau altul au legătură cu modificările Codului de Procedură Penală din februarie 2014, moment de la care pentru absolut orice faptă penală care este cercetată ca urmare a unei plângeri prealabile se întocmeşte dosar penal. Ca atare, avem vestitele loviri sau alte violenţe cu nişte creşteri destul de importante în 2016, raportat la 2015, dar care din punctul nostru de vedere ne dă posibilitatea această imagine să ştim pe ce stăm şi ce măsuri să dispunem. În 2015 am desfăşurat o serie de campanii de informare în care am spus foarte clar că fiecare persoană trebuie să ştie că atunci când a fost lovită măcar o singură dată a fost victima unei infracţiuni şi am determinat să se sesizeze organele de poliţie ca să ştim care este dimensiunea acestui fenomen. şi ne place să credem că această creştere în domeniul lovirilor sau alte violenţe este o urmare a acelor campanii de informare. Am avut un trend accendent până undeva în luna a şaptea din 2016, iar ulterior observăm faptul că numărul de infracţiuni s-a stabilizat şi chiar se observă un trend descendent. 

Rep: Au reprezentat aceste campanii de informare o metodă eficientă de disciplinare a eventualilor agresori? 

Cms. şef Adrian Glugă: Dacă ne uităm acum la faptul că în domeniul faptelor de mare violenţă am avut nişte scăderi importante în primele 9 luni din 2016 raportat la perioada similară din 2015, da, acesta este unul dintre rezultate. Atât timp cât instrumentăm fiecare faptă indiferent de gravitatea ei este clar că rezultatul trebuie să fie fie unul de reducere a unor fapte mai grave în viitorul apropiat. 

Rep: Schema de personal vă permite să faceţi aceste investigaţii la fiecare faptă, nu e un volum prea mare de muncă?

Cms. şef Adrian Glugă: Este un volum mare de muncă, dar trebuie să facem eforturi pentru a ajunge la aceste rezultate. 

„Orice faptă sesizată prin sistemul naţional de urgenţe 112 este înregistrată”

Rep: Au fost situaţii în care cetăţenii au sunat la poliţie şi li s-a spus că nu are cine să vină la cazul respectiv. Cazuri de furturi, de tulburare a ordinii publice noaptea, în cartiere de blocuri...

Cms. şef Adrian Glugă: Vreau să cred că nu este aşa. Absolut orice faptă sesizată prin sistemul naţional de urgenţe 112 este înregistrată şi imediat o patrulă va fi trimisă pentru a verifica veridicitatea acelor reclamaţii. Dacă se constată că acolo s-a săvârşit o faptă penală, este clar, indubitabil, că se vor demara cercetările pentru acea faptă penală. Nu am să neg faptul că în mediul rural distanţa în timp între momentul sesizării 112 şi momentul în care patrula ajunge la faţa locului este, în foarte multe cazuri, peste 20 de minute, dar în mediul urban, şi mă refer aici la municipiul Brăila, oraşul Ianca, oraţul Făurei, oraşul Însurăţei, intervenţia la orice faptă sesizată este sub 10 minute într-un procent de 92%. 

Rep. Cadrul legislativ actual protejează suficient de mult ofiţerii şi subofiţerii operativi care intervin pe teren şi uneori sunt agresaţi verbal sau chiar fizic? Consideraţi că ar trebui aduse modificări? 

Cms. şef Adrian Glugă: Cadrul legislativ chiar a fost modificat şi în noul cod penal sunt prevăzute pedepse pentru asemenea situaţii, există infracţiunea de ultraj. Am avut situaţii în care colegi de-ai noştri au fost loviţi şi au fost condamnaţi autorii pentru ultraj. Cert, este rezonabil acest cadru legislativ în raport cu potenţialele pericole la care sunt supuşi poliţiştii. 

Rep: Din punctul celălalt de vedere, al abuzurilor săvârşite de poliţişti. Avem un caz relativ recent în care un cetăţean a fost legat de un calorifer în sediul poliţiei municipiului şi bătut, acestea cum vi se par? 

Cms. şef Adrian Glugă: Este regretabil că vorbim despre aşa ceva în secolul 21, şi anume în 2015, când s-a petrecut acea faptă, dacă aşa se va stabili până la final de instanţa de judecată. E clar că nimeni nu este de acord cu asemenea practici din partea poliţiştilor şi îmi place să cred că o asemenea situaţie este o excepţie.