Vremurile în care industria românească primea medalia de aur la Paris. Cum a reuşit un grup de industiaşi botoşăneni să întreacă marile companii europene

Vremurile în care industria românească primea medalia de aur la Paris. Cum a reuşit un grup de industiaşi botoşăneni să întreacă marile companii europene

Compania morilor cu aburi din Botoşani,concernul premiat la Paris FOTO vechiul-regat.blogspot.com

La sfârşitul secolului al XIX lea industriaşii din Botoşani aduceau României cea mai galonată distincţie din domeniul industriei şi tehnicii. Compania morilor cu abur din Botoşani, care reprezenta Regatul României la Salonul Expoziţional de la Paris a fost premiată cu medalia de aur pentru excelenţă în producţie industrială.

Ştiri pe aceeaşi temă

La sfârşitul secolului al XIX lea, în anul 1889, Regatul României, obţinea prin intermediul unei companii industriale botoşănene, marea medalie de aur la expoziţia de tehnică şi industrie din Paris. Propriu-zis era cea mai importantă distincţie pe care o putea primi în acel an, orice companie industrială din Europa. Marile companii industriale din Germania şi Anglia au fost surclasate de o companie de mori cu aburi din municipiul Botoşani.
 
Prima societate a morilor cu aburi din Botoşani
 
Marea medalie de aur a expoziţiei din Paris, unde participau chiar şi companii americane, pe lângă cele din Europa, se acordau după criterii foarte stricte, spun istoricii. ” Erau o multitudine de criterii. Se urmărea în primul rând eficienţa industrială, modul în care reuşeau să îşi trateze angajaţii, ingeniozitatea organizării dar şi modul în care se obţinea producţia. Pentru un asemenea premiu trebuia ca aceea companie să se apropie de perfecţiune”, spunea Ionel Bejenariu, specializat în istoria Botoşaniului. 

Compania care a reuşit această performanţă uluitoare, în faţa unor ţări unde revoluţia industrială începuse cu peste 100 de înaintea Regatului României, proaspăt constituit după Războiul de Independenţă din 1877-1878, se numea ”Societatea morilor cu aburi”. Şi asta şi era defapt. O societate care construise şi pusese în funcţiune o reţea de mori cu aburi, o inovaţie tehnică a epocii. Istoricii spun că erau prelucrate cerealele  care se găseau din belşug în judeţul Botoşani, cunoscut şi ca un bărăgan al Moldovei. 

”Era un circuit cu o eficienţă extraordinară. Erau carele cu cereale, în special grâu roşu, care veneau de pe marile moşii din judeţul Botoşani şi alimentau marile mori cu aburi din municipiul Botoşani. Organizate într-o reţea prin care producţia era menţinută aproape continuu, morile aveau o eficieţă extraordinară. Folosind o specie de grâu foarte bună, unică în Europa dar şi utilaje performante, plus o organizare excepţională, compania de mori din Botoşani,scotea produse de panificaţie de o calitate excelentă, nu doar la nivel naţional ci şi european”, spunea Bejenariu. Şi grâul de pe moşii dar şi producţia morilor, era în principal exportată în ţări precum Germania, Imperiul Austro-Ungar ajungând până în Franţa. 

”O producţie deosebită era realizată pe moşiile Goilavilor. Deşi apogeul este atins în anii de dinaintea primului război mondial, producţia de pe aceste moşii era extrem de importantă. Iar la sfârşitul secolului al XIX lea şi începutul celui următor, industria Botoşaniului cunoştea un avânt deosebit”, afirmă şi istoricul Gheorghe Median. ”Societatea morilor cu aburi”, cu sediul central pe Calea Naţională din târgul Botoşanilor, a fost fondată în 1855 de industriaşii de orgine evreiască Gavriel Abramovici şi Sara Freifeld, fiind a doua companie de mori cu aburi din România, după moara lui Asan din Bucureşti, amenajată în 1853. 
 
Al patrulea centru economic al Regatului
 
Începând din secolul al XIX lea, dar mai ales din a doua jumătate a sa, Botoşaniul a cunoscut o dezvoltare economică fără precedent, spun istoricii botoşăneni. ”Era un punct de trazit al multor drumuri comerciale. Era locuit şi de o populaţie mixtă, de armeni, evrei, români,greci. Majoritatea avea interese economice şi desfăşurau exclusiv activităţi comerciale. Erau oameni care erau la curent cu tot ceea ce se întâmpla în Europa. Aveau cunoştinţe, rude în Imperiul Habsburgic şi mai Austro-Ungar, în Prusia şi cunoşteau toate inovaţiile tehnice şi tendinţele economice noi”, spune istoricul Gheorghe Median. 

Botoşaniul devenise, adaugă istoricii din Botoşani al patrulea centru economic al Regatului, fiind întemeiate primele fabrici, companii, bănci şi camera de comerţ. Boierii care se mutaseră la oraş dezvoltaseră urbea din punct de vedere cultural şi urbanistic. ” Era un târg de provincie superb”, adaugă istoricul botoşănean. În acest context a apărut şi ”Societatea Morilor cu aburi” întemeiată de doi membrii ai comunităţii evreieşti care aveau conexiuni la Viena şi în Prusia. Prin filiera germană, au cumpărat dreptul de a folosi o patentă englezească, moara cu aburi. 

”Au construit în Botoşani aproximativ 28 de mori cu aburi. Au folosit această tehnologie, uneori constisitoare, foarte eficient. Au fost primele mori de acest gen din Botoşani. Le-au trebuit aproape 30 de ani ca să transforme această tehnologie într-o structură industrială performantă. O îmbunătăţeau în permanenţă, fiindcă erau oameni pe care îi interesa producţia, erau la curent cu ultimele noutăţi tehnologice, călătoreau mult şi dispuneau de mulţi bani”, adăuga Ionel Bejenariu. Despre patronii societăţii Gavriel Avramovici şi Sara Freifeld nu se ştiu foarte multe lucruri. Dealtfel călătoreu mult şi erau personaje discrete spun istoricii botoşăneni.
 
Cum au reuşit să primească medalia de aur
 
După aproape 10 ani de exporturi de produse de panificaţie, în special făină de cea mai bună calitate în Imperiul Austro-Ungar, Prusia şi Franţa, societatea botoşăneană a fost chemată la expoziţia din Paris, reprezetând Regatul României. Delegaţia din Botoşani a prezentat date statistice privind producţia,organizarea, tehnologia folosită cu date generale fără a dezvălui secretele de producţie, dar şi cu mostre privind calitatea produselor. Istoricii botoşăneni spun că au impresionat prin capacitatea mare de producţie, prin îmbunătăţirile tehnologice aduse morilor cu aburi dar şi prin calitate. Istoricii spun că moara măcina peste 12 vagoane cu cereale în 24 de ore. 

”Aveau o producţie extrordinară. Rapidă şi de calitate. Este adevărat că îi ajuta mult şi calitatea grâului. Cred că cel mai mult a impresionat acest circuit,prin care obţineau o producţie mare şi de bună calitate. Probabil au impresionat şi prin inovaţiile tehnice aduse morilor cu aburi, rămase însă ca un secret al producătorului”, spunea Ionel Bejenariu. Îmbunătăţirile tehnice dar şi mega-prdocuţiile au făcut ca în anul 1900, ”Societatea morilor cu aburi” din Botoşani să fie din nou invitată la Expoziţia de la Paris, unde a surclasat din nou marile puteri industriale ale vremii, obţinând din nou Marele Premiu. 
Decăderea companiilor morilor cu aburi din Botoşani s-a produs odată cu apariţia noilor tehnologii, dar şi cu decăderea economică din preajma Celui De-al Doilea Război Mondial. Marii industriaşii evrei s-au retras în Israel sau în ţări ferite de pogrom sau război. Din ”Societatea morilor cu aburi” din Botoşani nu a mai rămas decât amintirea, acestea au fost dărâmate, iar deasupra ruinelor au fost construite blocuri în perioada comunistă.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările