VIDEO Obiceiuri bizare de Rusalii, interzise celor slabi de înger: ritualuri şamanice, femei posedate de spirite care ghicesc viitorul şi leşinuri extatice

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În Balcani, au fost conservate multe obiceiuri păgâne vechi de mii de ani asimilate creştinismului. Un bun exemplu sunt obiceiurile de Rusalii FOTO buciumul.ro
În Balcani, au fost conservate multe obiceiuri păgâne vechi de mii de ani asimilate creştinismului. Un bun exemplu sunt obiceiurile de Rusalii FOTO buciumul.ro

Printre obiceiurile de Rusalii sunt atestate şi practici păgâne cutremurătoare. În Serbia, Banat şi, în trecut, şi în Moldova, sunt femei care au capacitate de a ghici viitorul doar cu ocazia acestei Sărbători. Acestea cad în transă extatică, sunt posedate de spirite şi doar un bărbat vrednic le poate trezi pentru a prezice viitorul.

De multe ori, obiceiurile păgâne, multe dintre acestea vechi de mii de ani, s-au păstrat în ţările balcanice, în special în mediul rural. Convertite şi asimilate de creştinism, au fost perpetuate până astăzi. În lumea modernă, multe obiceiuri care au legătură cu şamanismul sau extazul vrăjitoresc provoacă teamă, consternare şi o atracţie deosebită. 

Unul dintre obiceiurile cele mai înricoşătoare legate de sărbătoarea Rusaliilor şi adoptatată de creştinism din lumea păgână este ”Căderea Rusalcelor” sau ”Căderea Rusaliilor”. Mircea Eliade, unul dintre cei mai importanţi istorici ai religiilor, considera acest ritual, probabil cu origine neolitice sau chiar paleolitice, ca o dovadă a existenţei şamanismului şi vrăjitoriei extatice în plin secol XX la popoarele balcanice. 

Femei posedate de duhuri şi leşinuri urmate de convulsii 

În zona Timocului şi a Banatului, a fost atestat un obicei ciudat de Rusalii. Mai mulţi cercetători, austrieci sau sârbi au observat în satele românilor o agitaţie deosebită de Rusalii şi comportamente stranii. Mai precis, institutorul sârb Riznic, specialistul german Kuppers şi autorul sârb Tihomir Georgevici au asistat sau au strâns mărturii despre adevărate fenomene paranormale care aveau loc în satele româneşti din Serbia, în special la Dubrovka. 

Practic, obiceiul la care au fost martori se numeşte ”Căderea Rusalcelor” şi se caracterizează printr-o serie de ritualuri şamanice şi extatice, care-i pot îngrozi pe martorii din afara comunităţii. Totul începe în duminica Rusaliilor şi continuă în următoarele două zile. 

”Căderea Rusaliilor este numele care se dă căderii într-un somn hipnotic al femeilor din Dubrovka, timp de trei zile cât durează sărbătoarea Rusaliilor. Ele sunt trezite de cântecul ”cărăbuşului”. În duminica Rusaliilor, femeile încep să leşine cam pe la ora trei după amiază, a doua zi - în jurul prânzului, ziua următoare - cam pe la ora nouă dimineaţa şi continuă aşa până la căderea nopţii”, scria Tihomir Georgievici, în 1902, în notele sale de călătorie din Timoc, ”Printre românii noştrii”. 

În general, ritualul este unul bine stabilit. Anumite femei, bătrâne sau copile, posedate de diverse duhuri, de Rusalii, intră în transă. Are loc o desfăşurare de forţe impresionantă şi bizară, care pe vitizatori îi bagă-n sperieţi. Femeile cad pur şi simplu din picioare. Înainte de a leşina, femeia se comportă ca un om posedat, tremură, loveşte cu mâinile şi picioarele tot ce întâlneşte, are spasme şi apoi leşină. În timp ce femeia este ”posedată”, un grup de trei femei, numite ”regine-cărăbuş”, şi trei bărbaţi, numiţi ”regi-cărăbuşi”, cu săbii în mână încep să danseze în jurul ”rusalcei”, cuprinsă de spirite. Cântă cu o formulă magică bine stabilită : ”Hop, hop, hop / aşa, aşa, aşa/ şi-ncă-odată tot aşa”. 

După ce cade şi leşină, un bărbat vrednic care conduce dansul, o prinde de subsuori, traversează cu ea un pârâu, se opresc de trei ori cântând acelaşi cânt. În jur dansează femeile şi bărbaţii. În cele din urmă, ”rusalca” este aşezată pe malul apei şi nu se trezeşte din leşin orice s-ar întâmpla, numai dacă bărbatul cu pricina nu face ritualul până la capăt. Acesta ia apă din râu, o amestecă în gură cu pelin şi usturoi şi scuipă amestecul în gura şi pe faţa femeii în transă. La urmă îi face semnul crucii. Îi dă cu vârful cuţitului apă, o spală şi o duce înapoi unde a căzut. Georgievici, dar şi Mircea Eliade, în ”De la Zalmoxe la Ghenghis Han”, spun că ritualul fiind complet ”rusalca” se ridică şi dansează şamanic ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

”Rusalcele” posedate prezic viitorul şi ghicesc soarta

Ritualul nu ar avea rost fără o serie de elemente de proorocire. Practic, se spune că „rusalcele” sunt posedate de spirite, care le aruncă în transă şi le ajută să ghiceasc viitorul şi soarta oamenilor din comunitate. Tocmai de aceea sunt mereu ascultate în timp ce sunt în transă şi toată comunitate participă la acel ritual. Nu se ştie cine va primi previziuni de la ”rusalcă”. ”Pretutindeni, Rusaliile năpădite de duh vorbesc în limbi străine. Mulţimea ascultă cu atenţie spusele lor, pentru că are o credinţă universală că Rusaliile pot prevedea viitorul. Vorbele lor sunt când un strigăt, când o bâlbâială sau un geamăt, când un susur. După o perioadă de zbatere convulsivă, sunt cuprinse de un fel de paralizie întreruptă apoi din nou de încercări de apărare şi răbufniri de violenţă”, preciza specialistul german G.A. Kuppers. 

Mircea Eliade spunea că ritualurile sunt extinse pe un areal vast în nordul Serbiei şi sud-vestul României, ritualurile diferind pe alocuri de la o zonă la alta. Tot Georgievici, în studiul său, spune că oamenii întrebau ”rusaliile” căzute despre boli şi în unele locuri ele răspundeau. Mai mult, ele îi dădeau în vileag pe hoţi şi criminali. 

”Am auzit în câteva localităţi români zicându-şi între ei că existau bărbaţi şi femei care, la zile fixe, leşinau şi-şi pierdeau minţile. Mi-o amintesc pe Anca Martinovici din Valaconia, care, în ajunul marilor sărbători, leşina şi, atunci, prezicea bolile, răspunzând la întrebările care i se pun. De aceea, mulţi oameni veneau la ea, din satul ei şi din satele vecine, şi ea le răspundea la întrebări şi le dădea sfaturi. Adesea, dacă un obiect era furat sau cineva era bolnav sau cumva i se întâmplase o nenorocire, se duceau la această femeie ca să-i ceară sfatul”, preciza Georgievici. În satele din Timoc, mai era renumită şi o altă ”rusalie”. Se numea Dokia, avea în jur de 40 de ani şi se trăgea din satul Volnia, despre care cercetătorul sârb Subovici spune că, din copilărie, a început să fie posedată şi cădea la Rusalii, devenind în cele din urmă vrăjitoare, prezicând viitorul şi dând detalii despre boli şi furturi. 

Obiceiuri şamanice vechi de mii de ani

Georgievici spune că acest obicei se întinde în toate satele româneşti din Timok, Craina şi chiar sudul Banatului. Mai mult, ar fi existat astfel de ritualuri şi în Moldova Evului Mediu, dar care au dispărut. Mircea Eliade spunea că este un ritual extrem de vechi, cu rădăini neolitice sau chiar paleolitice, fiind vorba despre şamanism, păstrat în cultura creştină.

”S-a comparat câteodată ”căderea Rusaliilor” cu şamanismul, un fel de transă para-extatică în care cad femeile din regiunea Timocului în timpul celor trei zile de Rusalii”, scria Eliade în lucrarea sa ”De la Zalmoxis la Ghenghis Han”. De altfel, au fost trasate şi paralele etnografice, cu triburile care practică încă şamanismul şi sunt atestate aceste transe extatice, în care vracii sunt posedaţi şi transmit în transă mesaje către membrii comunităţii.

Vă mai recomandăm:

Superstiţii de Rusalii, când spiritele celor morţi nu mai vor să se întoarcă sub pământ. Cum sunt alungate duhurile rele cu ajutorul ramurilor de tei

FOTO VIDEO Mii de pelerini maghiari au venit, de Rusalii, în comuna băcăuană Ghimeş Făget, la graniţa fostului Imperiu Austro-Ungar

Botoşani



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite