Un român cum nu mai vezi: a făcut în mijlocul Botoşaniului, printre blocuri, o grădină botanică: „Au venit şi mierle, privighetori şi o colonie de bufniţe”

Un român cum nu mai vezi: a făcut în mijlocul Botoşaniului, printre blocuri, o grădină botanică: „Au venit şi mierle, privighetori şi o colonie de bufniţe”

Păduricea din jurul blocurilor a fost amenajată de un Paul Iordache, un botoşănean pasionat de botanică. FOTO Cosmin Zamfirache

Botoşăneanul Paul Iordache a amenajat în mijlocul oraşului, printre blocuri, o mini grădină-botanică, declarată zonă protejată de autorităţi, unde a plantat peste 40 de specii de arbori şi flori, unele protejate de lege. Pentru informarea trecătorilor, bărbatul a scris denumirea ştiinţifică pe plăcuţe metalice puse lângă plante.

Ştiri pe aceeaşi temă

În mijlocul  oraşului, printre blocuri comuniste, parcări, trafic intens, magazine, chioşcuri şi restaurante, este probabil ultimul loc unde s-ar aşteptat oricine să găsească un petic de pădure, cântecul liniştitor al mierlei, privighetorii sau miresme autentice de flori. Acest lucru este, însă, posibil în municipiul Botoşani, datorită unui localnic pasionat de natură şi de botanică. 
 
Bărbatul a amenajat exact pe spaţiile verzi rămase printre blocurile ridicate în anii ‘70, la intersecţia străzii George Enescu cu Bulevardul Mihai Eminescu, o mini grădină botanică. De zeci de ani, trecători se bucură de răcoare în zilele caniculare şi admiră, toamna, spectacolul oferit de acest petic de pădure din mijlocul structurilor de beton şi asfalt. 
 
Opera unui inginer electronist
 
Cel care a sădit păduricea din mijlocul oraşului se numeşte Paul Iordache, are 60 de ani şi este inginer electronist. Nu are studii în domeniul horticulturii şi nici nu a avut cine să-l înveţe cum să planteze flori şi copaci. Şi-a urmat doar visul şi a studiat singur botanica. „Mi-am dorit mereu să plantez flori, copaci. Este un adevărat spectacol al naturii, de care, de cele mai multe ori, nu ai ocazia să te bucuri în mijlocul oraşului”, spune Paul Iordache. Visul lui a început în anii ‘70, atunci când a prins ocazia să amenajeze spaţiile verzi rămase în urma construirii blocurilor din cartierul în care locuieşte şi acum. 
 
 
Copacii din jurul blocului au plăcuţe pe care scrie specia FOTO Cosmin Zamfirache
 
„Iniţíal, a fost o chestiune de elementară bună gospodărire. Când am venit în acest bloc construit în 1978, am  împrejmuit acest spaţiu. Ştiam că oraşul se va extinde, iar construcţiile de beton înghiţeau verdeaţa. Natura trebuia salvată în acest oraş, care a fost mereu ca o grădină. Construcţia intentisivă de blocuri a distrus multe spaţii verzi şi ameninţa echilibrul. Am avut noroc că atunci se ducea şi o politică de eliminarea a acelor straturi pe care oamenii le puneau pe lângă bloc, o formă de hibridare sat-oraş total inestetică”, spune Paul Iordache. 
 
A început cu gazon şi trandafiri
 
Inginerul a început să planteze gazon, apoi trandafiri şi în cele din urmă copaci şi tot felul de specii de arbori şi plante. „A devenit o pasiune. Am început să studiez. Era deja o misiune pentru mine. Umblam pe la ocoale silvice din tot judeţul”,adaugă Iordache. 
 
Fiecare planta este denumită FOTO Cosmin Zamfirache
 
Timp de 10 ani, între 1978 şi 1988, inginerul botoşănean şi-a construit grădina, „vânând” pe la ocoalele silvice speciile rare sau protejate, tocmai pentru a le înmulţi în grădina din faţa blocului. Ajungând şef de scară tot în perioada comunistă, a reuşit să extindă plantarea copacilor şi a florilor prin tot cartierul, folosind toate spaţiile virane rămase, pentru a le transforma în mini-grădini botanice. Parcurgea sute de kilometri lunar, în zilele libere, pentru a găsi plante şi stătea până la miezul nopţii pentru a le îngriji. În total a strâns peste 40 de specii de plante în grădina sa. Are magnolii, iederă, buscus, spectaculosul arţar canadian, specii de fag, stejar, castan, salcâm, carpen, nuc, salcie, iasomie sau molid argintiu. Nu lipseşte nici iedera. 
 
În grădină se află şi specii protejate printre care şi arborele „paulownia tomentosa”. O mini-grădină botanică organizată perfect. Pentru a informa trecătorii, care se delectează în fiecare zi cu mica grădină botanică, a pus pe fiecare arbore sau în faţa fiecărei plante câte o plăcuţă, pe care a trecut denumirea populară dar şi cea în latină.
 
„În final, am reuşit. Am făcut un ecosistem aici” 
 
„Stăteam şi noaptea, pliveam copacii, plantele, le udam cu un sistem improvizat de mine şi mai ales îi apăram de dăunători. Şi, în final, am reuşit. Am făcut un ecosistem”, mărturiseşte Paul Iordache. Acesta spune că a încercat să intervină cât mai puţin în grădina sa botanică, după ce copacii au crescut, iar ecosistemul a fost realizat. Practic spaţul verde s-a transformat într-o mică pădure din mijlocul oraşului. Au venit insecte, păsări cântătoare inclusiv privighetori, mierle dar şi o colonie de bufniţe. 
Colonia de bufnite FOTO Paul Iordache
 
„Aici este o pădure în adevăratul sens al cuvântului. Frunzele căzute nu au fost îndepărate, constituind sol specific de pădure. Viaţa s-a organizat singură aici, între blocuri, ca în mijlocul naturii. Păsări cântătoare şi-au făcut cuiburi aici. Este o încântare să asculţi mierla sau privighetoare. Iarna vin şi bufniţele. Este o colonie aici”, spune Iordache.
Pauvlonia unul dintre arborii protejaţi FOTO Cosmin Zamfirache
 
Zonă protejată de autorităţi
 
Inginerul botoşănean, spune că este printre cei care au dat un exemplu autorităţilor, în Epoca de Aur, multe spaţii verzi din oraş fiind salvate. „Nu pot spune că eu am dat tonul în oraş, dar am fost printre primii care am tras un semnal de alarmă”, spune Iordache. De altfel, în anul 2010, datorită ecosistemului creat de inginer între blocuri, a numărului mare de plante şi de păsări, mini „grădina botanică a domnului Iordache”, aşa cum este cunoscut în zonă, a fost declarată, prin hotărâre de Consiliul Judeţean, arie protejată. 
 
Vă mai recomandăm:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: