Un nou circuit turistic naţional intră în funcţiune: biserici din vremea lui Ştefan cel Mare, copaci făcători de minuni, grote sacre şi mănăstiri unicat în Europa

Mănăstirile reabilitate ale Botoşaniului vor face parte din noul circuit turistic ecumenic FOTO Cosmin Zamfirache

Noul circuit turistic va cuprinde obiective din judeţul Botoşani şi va fi integrat turismului ecumenic din judeţul Suceava. Practic turul mănăstirilor din Bucovina va fi extins şi cu biserici şi mănăstiri monument istoric din Botoşani.

Şefii de la Consiliul Judeţean Botoşani spun că lucrează la o strategie de includere a unor obiective turstice ale judeţului în circuitul naţional. În primul rând este vorba de turismul economic, mănăstiri şi biserici din Botoşani, urmând să fie promovate odată cu mănăstirile din Bucovina.

Ce obiective va cuprinde noul circuit turistic

În primul rând este vorba de mănăstirile şi bisericile medievale din judeţul Botoşani, o parte ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, a domnei Elena Rareş sau a boierilor moldoveni. ”Putem vorbi de obiectivele principale care sunt Mănăstirea Coşula, mănăstirea Vorona,biserica Sfântul Gheorghe şi mănăstirea Popăuţi. Un nou circuit turistic va fi construit în jurul acestor obiective deosebite, unicat în ţară”, spune preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Sorescu. 

Biserica Sfântul Gheorghe se află în municipiul Botoşani şi a fost ridicată de Elena Rareş soţia voievodului Petru Rareş în anul 1551. Este un exemplu perfect de artă bisericească moldovenească, o bijuterie a Moldovei voievodale.

 Biserica ”Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoşani FOTO doxologia.ro

Mănăstirea Popăuţi, se află tot în municipiul Botoşani şi a fost ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare. Biserica ştefaniană este păstrată şi reabilitată, fiind la fel un exemplu clar de artă bisericească medievală, tipic moldovenească. La Popăuţi se mai păstrază şi rămăşiţele curţii domneşti. Aici poposea Ştefan cel Mare cu diferite ocazii în primul rând de hramul mănăstirii, dar aici era organizată şi locuinţa soţiilor şi fiicelor de voievozi ai Moldovei, Botoşaniul fiind domeniul acestora. O altă ctitorie ştefaniană se află la Dorohoi, Sfântul Nicolae Domnesc.

 Biserica mănăstirii Popăuţi din municipiul Botoşani FOTO crestin ortodox.ro

Mănăstirea Coşula se află la 18 kilometri de municipiul Botoşani considerată o bijuterie arhitectonică a Evului Mediu în România. Nicolae Iorga spunea despre aceasta că a fost cel mai mare centru de învăţătură din Moldova şi a treia mănăstirea ca număr de călugări şi ca centru cultural ecleziastic din Europa. Aici a fost tradus pentru prima dată în română, istoricul Herodot. Totodată mănăstirea deţine, fresce unicat în Europa. 

Mănăstirea Coşula FOTO Cosmin Zamfirache

Mănăstirea Vorona aflată la 22 de kilometri de municipiul Botoşani este un alt obiectiv inclus în acest circuit. Mănăstirea Vorona este un monument istoric, ridicat în secolul al XVI lea de călugări ruşi rătăcitori şi mai apoi ctitorit de boierii moldoveni. La Vorona se află mărul făcător de minuni a Sfântului Onufrie şi grota schivnicului rus care la fel se spune că face minuni. 

Mănăstirea Vorona FOTO Cosmin Zamfirache

Totodată la mănăstirea Vorona se află una dintre cele mai importante colecţii de carte religioasă, cu peste 4000 de volume, vechi şi de 300 de ani. Mănăstirea aflată în mijlocul unor codrii legendari, are şi propriile legende. Mai precis este vorba de gorunul sub care s-ar fi odihnit Cuza şi ar fi fost luat prizonier de călugări. La toate aceste obiective se adaugă şi bisericile armeneşti din municipiul Botoşani, cea mai veche având hramul ”Adormirea Maicii Domnului” şi a fost ridicată în secolul al XIV lea, fiind cea mai veche biserică armenească din Europa. Totodată în curtea bisericii sunt păstrate vechile morminte cu inscripţii în armeana veche.

Investiţii de milioane de lei în mănăstiri

Majoritatea acestor obiective au fost reabilitate sau sunt în curs de reabilitare. Numai pentru mănăstirea Coşula se cheltuiesc 19 milioane de lei, bani obţinuţi în mare parte de la Uniunea Europeană. ” Mănăstirea Coşula va fi ”perla” turistică a Botoşaniului. Este o mănăstire veche şi extrem de importantă pentru istoria Moldovei dar şi a estului Europei. Este deosebit de frumoasă din punct de vedere arhitectonic şi are şi nişte fresce unicat din câte am înţeles în Europa. Ne străduim să investim atât cât trebuie să-i aducem strălucirea de odinioară şi să devină o atracţie turistică deosebită. În luna octombrie a acestui an trebuie să finalizăm lucrările. Turismul ecumenic este o oportunitate pentru judeţ”, spune Sorescu. 

Următoare vizată de autorităţi, este biserica ”Sfântul Gheorghe” care are nevoie de reparaţii capitale la acoperiş. ”Trebuie să găsim surse de finanţare pentru biserica ”Sfântul Gheorghe” fiindcă este un obiectiv turistic deosebit şi simbolul Botoşaniului, fiind ridicată în cistea sfântului patron al oraşului”, adaugă preşedintele Consiliului Judeţean.

Drumurile: un dezastru

Dacă în mare parte investiţiile la obiective, transformă în realitate realizarea circuitului turistic Botoşani, drumurile sunt cele care sabotează turismul în judeţul lui Eminescu. ”Drumurile sunt esenţiale pentru aşa ceva”, precizează şi vicepreşedintele Cristian Achiţiei. Drumul Botoşani-Vorona este plin de gropi, iar cel care leagă Botoşaniul de Iaşi, are încă probleme. Totodată drumurile de legătură între mănăstiri sunt neasfaltate. 

”Avem drumul care leagă Coşula de Vorona, care face legătura între cele două obiective. Momentan este pietruit. Dorim bineînţeles să-l asfaltăm. Vom şi aloca bani.”, spune Sorescu. Singurele lucruri bune care s-au întâmplat în ultimii doi ani pentru turismul botoşănean din punct de vedere al infrastructurii rutiere este reabilitarea drumului Botoşani-Suceava şi a celui care leagă drumul Botoşani-Iaşi de mănăstirea Coşula. Totodată oficialităţile îşi pun mari speranţe în reabilitarea aeroportului de la Salcea.

O altă destinaţie turistică: Ipoteştiul

Pe lângă turismul ecumenic, şefii de la judeţ îşi pun mari speranţe şi în complexul memorial de la Ipoteşti dedicat marelui poet Mihai Eminescu. Practic este vorba de Memorial cu bisericuţa familiei Eminovici şi vechea casă unde a copilărit poetul dar şi de lacul cu nuferi de la Ipoteşti, sursă de inspiraţie pentru Eminescu. Lacul a fost cumpărat de Consiliul Judeţean de la medicul Dorin Vasiliu care îl moştenise. Totodată au fost alocaţi bani petnru curăţarea lacului, reabilitarea podului, băncilor, aleeilor şi a observatorului din pădurea de la Ipoteşti.

Lacul cu nuferi de la Ipotesti FOTO gazetabt

Zeci de obiective unicat lăsate de izbelişte

Noul circuit turistic nu cuprinde decât mică parte din bogăţia patrimonială a Botoşaniului. Practic lipsa infrastructurii dar şi a fondurilor destinate săpăturilor arheologice şi a reabilitării unor obiective le condamnă la anonimat. Un bun exemplu sunt uriaşele cetăţi traco-getice de la Stânceşti, din secolul al IV-III lea îHR, unde a fost descoperit un valoros tezaur, format din piese şi simboluri zoomorfe din aur masiv. 

Biserica de la Hilişeu Horia FOTO Adevărul

Apoi biserica jumătate catolică-jumătate ortodoxă, unicat în lumea de la Hilişeu-Horia construită de boierul Curt în secolul al XIX lea, bisericuţa din lemn de la Brăieşti, o mostră a artei ţărăneşti din Moldova de acum 400 de ani sau mănăstirea Gorovei . Mai pot fi enumerate şi muzeul de arheologie de la Săveni cu rămăşiţele uriaşe de mamut şi scheletul tinerei moarte acum 2000 de ani, sit-urile arheologice de la Ripiceni, barajul de la Stânca şi rezervaţiile naturale de pe tot cuprinsul judeţului.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Cele mai frumoase locuri din judeţul Neamţ. 7 atracţii care nu trebuie ratate

Cele mai frumoase locuri din Germania. Oraşe medievale, castele de basm şi catedrale spectaculoase