Trei lucruri puţin ştiute despre marele cuceritor Alexandru Macedon. „În ultimii şapte ani ai vieţii, a devenit tot mai imprevizibil, megaloman şi paranoic“

Trei lucruri puţin ştiute despre marele cuceritor Alexandru Macedon. „În ultimii şapte ani ai vieţii, a devenit tot mai imprevizibil, megaloman şi paranoic“

Alexandreu Macedon în fruntea trupelor sale FOTO historyofmacedonia.org

Alexandru Macedon a fost una dintre cele mai fascinante personalităţi ale lumii antice, primul cuceritor european al Asiei şi unul dintre oamenii care au revoluţionat civilizaţia europeană şi orientală răspândind helenismul. Deşi binecunoscută, biografia sa rezervă încă surprize, dar şi aspecte inedite privind viaţa şi faptele sale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alexandru cel Mare sau Alexandru Macedon s-a născut la 20 iulie 356 î.Hr. în palatul de la Pella, capitala Macedoniei Antice. La vremea naşterii lui Alexandru, Macedonia, un stat barbar pentru cetăţile state ale Greciei Antice, aflată la apogeu, era un regat care încerca să-şi găsească un loc în lumea egeeană şi balcanică. Era fiul lui Filip al II lea, autorul reformelor militare şi politice care a transformat Macedonia într-o mare putere, reforme moştenite mai apoi de Alexandru.  

De altfel, având un tată războinic şi beţiv, Alexandru a beneficiat de o educaţia spartană, antrenându-se din greu şi reuşind să devină un luptător deosebit de puternic şi priceput. Mama sa Olimpia din Epir, o femeie pasionată de magie l-a învăţat ambiţia şi setea de putere. Alexandru Macedon şi-a desăvârşit educaţia militară în preajma tatălui său, încă din perioada adolescenţei, participând la campaniile din Grecia şi Tracia. În cele din urmă adolescentul ambiţios a intrat în conflict cu tatăl său, mai ales după ce acesta din urmă s-a recăsătorit iar descedenţa la tronul macedonean părea compromisă pentru Alexandru. 

După moartea lui Filip al II lea, nu fără emoţii şi lupte de culise, Alexandru Macedon ajunge rege al Macedoniei. Din această postură şi-a scris epopeea reuşind să cucerească marele imperiu persan şi să creeze prima mare super-putere europeană a vremii. Alexandru Macedon din istorie a intrat în legendă iar personalitatea ca şi faptele sale de arme continuă şi astăzi să fascineze. Biografia lui Alexandru Macedon cuprinde şi o serie de elemente de inedit şi totodată informaţii fascinante dar puţin cunoscute despre marele cuceritor macedonean.

Generalul neînvins

În general mari cuceritori au câştigat războaie dar au şi pierdut bătălii. Ei bine, Alexandru Macedon nu intră în acestă categorie. Tânărul rege nu a pierdut nicio luptă şi nu se poate spune că a fost vreodată învins pe câmpul de luptă. De la prima sa victorie de la vârsta de 18 ani, în postură de tânăr comandant, Alexandru cel Mare nu a pierdut, timp de 15 ani, nicio luptă.  După ce şi-a asigurat dominaţia în Grecia, Alexandru a străbătut Asia reuşind să pună la pământ impresionantul Imperiu Persan. Totodată a dominat ţărmurile estice ale Mediteranei, a cucerit Egiptul şi a ajuns până în India. 

A rămas renumit pentru viteza cu care ataca, conducându-şi oamenii în luptă extrem de rapid, fiind capabil să străpungă liniile adversarului înainte ca acesta să se dezmeticească. Avea obiceiul să-şi conducă personal trupele de cavalerie, impresionând cu calităţile sale militare. Totodată puterea armatei lui Alexandru se baza şi pe cei 15.000 de hopliţi care formau cea mai de temut falangă a vremurilor sale. Aceştia erau înarmaţi cu lănci extrem de lungi şi luptau în formaţie strânsă, un soi de zid ucigător care mătura totul în cale. De altfel, tacticile şi strategiile militare ale lui Alexandru Macedon încă sunt studiate şi astăzi în academiile militare. Pe scurt, Alexandru a murit fără să fi fost vreodată învins, deşi a avut probleme serioase în India. 

Alexandru, un tânăr rege narcisist

Deşi era un războinic care a fost educat într-un mod spartan, obişnuit să trăiască alături de soldaţi şi în focul luptei, Alexandru Macedon era un narcisist înrăit, spun vechile mărturii. Era încântat peste măsură de aspectul său fizic, cu trăsături frumoase, aproape feminine. Era pe deplin conştient de inteligenţa şi geniul său militar şi totodată îi plăcea să se îmbete cu puterea supremă. Drept dovadă stau oraşele întemeiate de Alexandru peste tot pe unde a trecut cu armatele sale cuceritoare. Mai precis, acesta a întemeiat peste 70 de oraşe pe care le-a botezat după numele său. Cel mai celebru este Alexandria, cosmopolitul oraş din Egipt. Alte oraşe cu numele lui Alexandru au mai fost întemeiate pe teritoriul de astăzi al Turciei, Iranului, Afaganistanului,Tdjikistanului şi Pakistanului. Există însă o singură excepţie, lângă locul luptei de lângă râul Hydaspes, în India, Alexandru a fondat un oraş pe care botezat după numele calului său, Bucephalus. 

De altfel Alexandru s-a îndrăgostit de ritualul persan dar şi de faptul că împăratul împăraţilor era considerat un fel de zeu pe pământ. De altfel, după cucerirea capitalei persane Persepolis, Alexandru Macedon a ajuns să poarte ţinuta împăraţilor persani şi să pretindă să fie tratat ca un zeu pe pământ. Se spune că aceste porniri narcisiste vin de la credinţa sa că este descedent al lui Zeus, o credinţă inspirată de mama acestuia.  Din acelaşi motiv, Alexandru Macedon îşi dorea să emane parfumul zeilor. Plutarh scria că Alexandru emana ”cel mai plăcută aromă” şi că inclusiv ” respiraţia şi trupul său era plin de parfum. La fel şi hainele pe care le purta”. De altfel, în timpul unei vizite la Siwah în anul 331 î. Hr., Alexandru Macedon a afirmat în faţa tuturor că este ”fiul lui Zeus”.  

Alexandru Macedon doborât de alcoolism?

Pe lângă calităţile sale războinice este cunoscut faptul că Alexandru Macedon avea şi un viciu puternic. Era îndrăgostit de vin şi petrecea numeroase episoade bahice, ajungând să înlocuiască de multe ori apa cu vinul. Băutura în exces, aşa cum arată mărturiile antice îl transformau într-un persoanj irascibil, violent, care-şi pierdea cumpătul şi devenea inabordabil. Erau renumite excesele sale, iar în timpul unui banchet l-a ucis pe prietenul său Cleitus care i-a salvat viaţa în bătălie. Alexandru a plâns trei zile pline de remuşcări. John Maxwell O'Brien, profesor asociat de istorie, la Queen's College din New York, în urma unui studiu, afirma că Alexandru Macedon prezenta simptome clare de alcoolism şi că ar fi fost doborât de excesele repetate. 

”În ultimii şapte ani ai vieţii sale, Alexandru a devenit tot mai imprevizibil, megaloman şi paranoic. Era mânat către comportamente extreme, urmate de senzaţie profundă de regret”, preciza profesorul american pentru Independent. Acelaşi specialist este convins că Alexandru Macedon a murit din cauza alcoolismului, a cantităţilor mari de vin băute. John Maxwell O'Brien adaugă că Alexandru Macedon s-a refugiat în alcool din cauza senzaţiei de insecuritate. A trăit alături de un tată sarcastic şi imprevizibil, la fel un pasionat de vin, care-şi ţinea în mod voit toată familia, inclusiv fiul într-o stare de incertitudine şi nesiguranţă. Totodată Alexandru a fost dominat de personalitatea mamei sale care i-a afectat sănătate mintală convingându-l că este de fapt fiul unui zeu. ”Alexandru a evadat în alcoolism şi în dorinţa de a cuceri lumea”, spune profesorul american. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: