Trei dintre cei mai frumoşi bărbaţi ai istoriei. Un dictator, un cuceritor şi un psihiatru poreclit „pată de cerneală“

Trei dintre cei mai frumoşi bărbaţi ai istoriei. Un dictator, un cuceritor şi un psihiatru poreclit „pată de cerneală“

Stalin la 24 de ani FOTO jotdown.es

Numeroase personaje istorice nu s-au făcut remarcate doar prin calităţile marţiale, prin invenţii sau teorii revoluţionare, ci şi prin frumuseţea chipului. De-a lungul timpului bărbaţii chipeşi au defilat pe scena istoriei şi au impresionat în special reprezentantele sexului frumos.

Ştiri pe aceeaşi temă

Frumuseţea a fost mereu o calitate care a avantajat atât femeile, cât şi bărbaţii. O parte a personajelor istorice s-au remarcat şi prin frumuseţe, nu doar prin fapte de arme sau invenţii deosebite. Culmea, frumuseţea a fost apanajul unor personalităţi ale istoriei la care nimeni nu s-ar fi aşteptat, la prima vedere. Atenţie, însă, frumuseţea a avut standarde diferite de la o epocă la alta. Cinci personaje istorice, însă, cu siguranţă pot fi încadrate la categoria ”chipeşul universal”. 
 
Frumosul cuceritor al Orientului
 
Probabil unul dintre primele „super-staruri“ ale Antichităţii Clasice a fost Alexandru Macedon, fiul lui Filip al II lea ”cel Chior”, regele care a transformat Macedonia într-o super-putere a Antichităţii Europene. Alexandru Macedon avea, de altfel, toate caracteristicile unei vedete din zilele noastre. Era celebru, carismatic, boem, rebel, foarte înzestrat şi mediatizat, dar şi foarte frumos, cel puţin din punct de vedere al standardelor elenistice. Pentru posteritate au rămas diferite reprezentări ale renumitului cuceritor, cea mai mare acurateţe, spun specialiştii, o are bustul realizat de sculptorul Lyssip, cel numit personal de Alexandru ca ”portretist” al său. Totodată, există diferite descrieri ale caracteristicilor fizice atribuite marelui Alexandru, inclusiv cea a lui Plutarh, în ”Viaţa lui Alexandru”.
 
Alexandru Macedon FOTO thoughtco,com
 
Conform surselor scrise, Alexandru avea părul blond închis, cârlionţat şi îl purta până aproape de umeri. Avea o frunte proeminentă, o bărbie scurtă, pielea albă şi maxilare puternice. În general, se spune că avea o faţă cu trăsături puternice. Unele legende spun că avea un ochi de culoarea alunei iar celălalt albastru.  Nu era înalt, dar era bine legat. Totodată, impresiona prin eleganţă şi prin parfumurile fine pe care le folosea. Se spune că avea un tic şi ţinea capul puţin înclinat. O parte a autorilor sugerează că ar fi fost homosexual, într-o relaţie cu cel mai bun prieten al său, care, spun sursele, era chiar şi mai chipeş decât Alexandru. 
 
Dictatorul cu trecut de ”bad boy” extrem de chipeş
 
Pentru majoritatea, celebrul dictator sovietic, Iosif Stalin, arăta exact ca în tablourile comuniste sau ca pozele din cărţile de istorie. Un individ masiv, cu mustaţă bogată, brunet şi cu părul tuns scurt dat pe spate. Un bărbat despre care nu se putea spune că impresiona prin eleganţă sau frumuseţe. O fotografie a lui Stalin din 1902, atunci când avea numai 23 sau 24 de ani, arată însă un alt chip al dictatorului. Mai precis, în tinereţe Stalin a fost un veritabil „frângător de inimi”. Un ”bad boy” deosebit de chipeş care a ajuns să intre în Partidul Comunist. Stalin s-a născut în Gori, o localitate din Georgia şi se numea, de fapt, Iosif Djughasvilii. Tatăl său era un cizmar beţiv care a sfârşit prin a-şi abandona familia, iar mama sa era o osetină foarte afectuoasă.
 
Deşi sărac şi de multe ori ridiculizat, Stalin a învăţat foarte bine şi a reuşit să-şi domine, la început, colegii cu ajutorul unei minţi sclipitoare. A urmat chiar şi cursurile Seminarului Teologic şi a cântat în cor. Trecut de vârsta adolescenţei, Stalin a devenit un tânăr chipeş, dar foarte violent. Impresionat de Koba, un personaj din poveştile georgiene ale mamei sale, Stalin a ajuns un soi de tâlhar şi mafiot georgian, scria Simon Sebag Montefiore în lucrarea sa ”Young Stalin. Tânărul georgian era considerat un soi de Al Capone caucazian, cerând taxă de protecţie, jefuind bănci şi alte fapte penale. A fost, de altfel, închis de mai multe ori în ţara sa natală. Chipeşul Stalin a şi iubit cu patimă. Prima sa soţie, Ecaterina Svanidze, a fost marea sa iubire. A fost căsătorit cu ea doar trei ani. Ecaterina a murit în 1907 iar Stalin a spus la înmormântare că odată cu moartea ei, a pierdut orice sentiment pentru umanitate. 
 
Brad Pitt al începutului de secol XX
 
Unul dintre cei mai frumoşi bărbaţi ai secolului XX a fost un psihiatru şi psihanalist elveţian. Se numea Hermann Roschach şi a trăit în perioada 1884-1922. A fost discipol al lui Sigmund Freud şi este cunoscut ca inventator al unui test care studiază profunzimea personalităţii. Hermann Roschach s-a născut pe 8 noiembrie în Zurich, Elveţia. Era cel mai mare dintre cei trei copii ai familiei. A rămas orfan de mamă la 12 ani, iar la 19 ani i-a murit şi tatăl, fiind nevoit să se descurce mai apoi singur. Iniţial, a fost atras de artă şi creativitate, mai ales că tatăl său a fost profesor de arte palstice la o şcoală din Scahffhausen în nordul Elveţiei. În perioada adolescenţei, a descoperit şi fascinaţia pentru ştiinţă. De altfel, a şi devenit un om de ştiinţă cu spirit ludic şi artistic. Încă de mic era pasionat de jocul petelor de cerneală. Propriu-zis făcea modele complexe cu ajutorul petelor de cerneală, pe o planşă, tocmai de aceea a primit şi porecla de ” pată de cerneală”. Acest joc avea însă să fie baza cele mai importante descoperiri a viitorului psihiatru eleveţian.
 
  Hermann Rorschach FOTO time.com 
 
Rorschach a urmat Facultatea de Medicină din Zurich, cu specializarea în psihiatrie şi psihanaliză, devenind discipol al renumitului Sigmund Freud. Era, de altfel, pasionat de psihicul uman şi de funcţionalitatea acestuia. Era cunoscut ca un tânăr psihiatru foarte chipeş. Cu toate acestea, şi-a dedicat viaţa unei singure femei, Olga Stempelin, pe care a cunoscut-o după o călătorie în Rusia, ţară în care a stat un an de zile. S-a întors în Elveţia în 1914 împreună cu Olga şi a ajuns director adjunct al spitalului psihiatric din Herisau. Aici şi-a făcut experiementele pentru ceea ce avea să devină testul Rorschach sau testul petelor de cerneală. În 1921 a scris şi lucrarea ”Manual de psihodiagnostic”, unde făcea precizări despre această metodă. Pe scurt, testul Rorschach presupune analizarea modului în care oamenii fac anumite pete de cerneală sau ce interpretare le oferă. Acest test era folosit pentru diagnosticarea schizofreniei. Din păcate, omul de ştiinţă elveţian a murit la 37 de ani, la un an de la dezvoltarea acestui test, din cauza unei peritonite.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: