Super-oaia unică în lume inventată la Botoşani. Ovina „încrucişată“ din două rase de carne celebre ar putea influenţa radical industria alimentară

Cercetătorii de la Staţiunea de Cercetare Popăuţi vor să creeze pe baza oii karakul de Botoşani(imagine) o nouă specie de oaie FOTO arhiva statiunii de cercetare de la Popăuţi

Specialiştii Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor din localitatea botoşăneană Popăuţi lucrează de zece ani la impunerea pe piaţă a unei specii de oaie care ar putea influenţa radical industria alimentară.

Unul dintre cele mai performante centre de cercetare zootehnică din Europa funcţionează de peste 100 de ani într-un colţ al României, într-un anonimat aproape total. Totuşi, de-a lungul timpului, specialiştii angajaţi la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor din localitatea botoşăneană Popăuţi au produs rezultate remarcabile în domeniul geneticii. 

Institutul a fost înfiinţat în anul 1909, prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor Statului, şi a devenit în timp o zonă de cercetare unicat în Europa, fiind singura staţiune specializată în cercetarea rasei de oi caracul. Printre altele, cercetătorii de la Popăuţi au reuşit, în anul 1988, să creeze prin încrucişări atent studiate genetic în laboratoare o specie de oaie unicat, caracul de Botoşani, renumită în toată lumea. „Nu există o pielicică (n.r. – blăniţă de miel) mai bună şi cu mai multe onduleuri fine, decât cea a caraculului de Moldova“, dă asigurări Ionică Nechifor, unul dintre cercetătorii principali de la Popăuţi. 

După alţi 27 de ani de studii şi experimente, cercetătorii botoşăneni se pregătesc să mai dea o lovitură pe piaţa zootehniei. De această dată, specialiştii de la Popăuţi spun că au creat 

profilul genetic ale unor „super-oi“, o combinaţie între specii de succes din Germania, Olanda şi Uzbekistan. Noile „produse“ genetice urmează să fie realizate prin încrucişări şi metisaje succesive până se ajunge la specia dorită, o oaie care va influenţa semnificativ industria alimentară. Cercetării din Botoşani spun că studiile necesare „oficializării“ noii specii sunt foarte avansate.

Cantitate impresionantă de carne

Cercetările dedicate au început de aproape zece ani. Au fost studiate posibilităţile genetice şi de adaptare a noii specii de ovine. Cei mai experimentaţi zootehnişti de la Popăuţi spun că au gândit cu prioritate ca noua oaie să impresioneze la capitolele cantitate şi calitate a cărnii. „Ne-am propus aici, la staţiunea de cercetare, să facem o nouă rasă de oaie. O rasă de carne, ca o alternativă la specia creată de noi pentru faimoasele pielicele. Sperăm să obţinem o rasă grea care să aducă o cantitate mare de carne. Am început cercetările şi deja aducem şi exemplarele necesare pentru absorbţie. Vrem să facem oaia de carne Popăuţi, cea mai nouă rasă de oaie“, spune Ionică Nechifor, unul dintre cei mai experimentaţi şi valoroşi specialişti de la Popăuţi. 

Super-oaia va fi obţinută prin încrucişarea rasei caracul de Botoşani, cu rădăcini uzbece, şi a rasei „Cap negru german“. Caraculul de Botoşani este o specie românească unicat în Uniunea Europeană, obţinută în staţiunea de cercetare Popăuţi prin încrucişarea raselor moldoveneşti „ţurcana“, neagră şi albă, cu berbeci din rasa caracul aduşi din Uzbekistan. De cealaltă parte, „Cap negru german“ este o specie renumită pentru cantitatea de carne pe care o produce. Un miel din rasa germană acumulează o cantitate dublă de carne la creştere faţă de ţurcana autohtonă. 

Ionică Nechifor, cercetător la Staţiunea de Cercetare de la Popăuţi din Botoşani FOTO Cosmin Zamfirache

S-au mai încercat încrucişări între ţurcană şi cap negru german începând din 2008, când au fost aduse aproape 10.000 de exemplare din Germania şi date ciobanilor în special în zona Sibiului. Cercetătorii botoşăneni precizează însă că la Popăuţi nu se pune problema unor încrucişări întâmplătoare, ci totul este pe bază de studii ştiinţifice. Noua încrucişare cu caraculul de Botoşani, o oaie cu performanţe extraordinare, poate duce la o nouă specie omologată şi de mare succes.

Caracul de Botoşani plus friză olandeză

Totodată, specialiştii de la Popăuţi spun că ar urma să creeze şi o nouă specie de oaie pentru lapte. Ar urma o încrucişare genetică şi mai spectaculoasă decât cea în cazul oii de carne. Se porneşte tot de la caracul de Botoşani, la care se adaugă apoi specia friză din Olanda. „Pornim de la rasa de caracul, care este adaptată în zonă, şi, prin metoda absorbţiei, aducem din rasele friză, care ne pot ajuta pe producţia de lapte. De-a lungul timpului, noi oricum am mai lucrat şi în cadrul rasei caracul pentru îmbunătăţirea producţiei de lapte. Ar ieşi o rasă deosebită“, precizează Nechifor. 

Lipsa de fonduri împiedică cercetarea

Specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Popăuţi ţin să sublinieze că cercetarea se desfăşoară în condiţii foarte proaste din cauza subfinanţării. Deşi studiile sunt avansate, lipsa exemplarelor necesare absorbţiei lipsesc. „Partea de cercetare nu mai trebuie neglijată. Avem atâtea activităţi aici. Ne trebuie exemplare pentru cercetările noastre. Şi cu toate acestea, nu primim suficientă finanţare. Este foarte greu în aceste condiţii. Au fost perioade când cercetătorii nu şi-au luat salariile şi câte opt luni“, insistă zootehnistul Ionică Nechifor. 

Laboratoarele Staţiunii de Cercetare de la Popăuţi FOTO Cosmin Zamfirache

Reprezentanţii instituţiei spun că există şi riscul consangvinizării la oile deja existente din rasa karakul şi că au nevoie de exemplare noi, pentru reîmprospătarea rasei, în special berbeci. Specialiştii speră ca măcar din 2016 să primească fonduri suplimentare pentru a achiziţiona atât berbeci din rasa caracul pentru reîmprospătarea rasei, cât şi noi exemplare din rasele pentru carne şi lapte necesare aducerii la viaţă şi în producţie a noilor super-oi planificate. În 1989, Staţiunea de Cercetare Popăuţi avea nu mai puţin de 15.000 de oi, folosite pentru amelioarea speciei şi pentru îmbunătăţiri. Astăzi au mai rămas doar 1.500. 

Blăniţele roz au fost senzaţie la târguri

Cercetătorii de la Popăuţi se laudă cu numeroase premii obţinute pentru cercetare şi experimente în oierit. „Au fost prezentate lucrări ştiinţifice în toată ţara şi cam la toate nivelurile, de la târguri, la mediul academic. În general, cercetătorii de aici sunt recunoscuţi pentru priceperea lor. Chiar şi în condiţiile unei aspre subfinanţări, s-au înregistrat numeroase progrese. Inclusiv, în cercetările pe noile specii“, spune specialistul Ionică Nechifor.

 Pielicele de miel kakrakul FOTO Cosmin Zamfirache

Staţiunea din Botoşani a obţinut numeroase rezultate la expoziţiile internaţionale, în special în Franţa şi în Germania. Şi asta, în condiţiile în care, genetic a fost diversificată paleta de culori a pielicelelor din rasa caracul, obţinându-se chiar şi nuanţa roz, unicat în Europa, pentru hainele de damă. Cel mai important premiu a fost obţinut în anul 2009, la Messe Berlin în Germania, târg expoziţional aflat în top zece mondial pe acest profil agro-zootehnic. Acolo, Staţiunea de Cercetare Popăuţi a impresionat cu pielicelele policrome ale rasei caracul.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Oierii din Hunedoara îşi dau întâlnire la sărbătoarea de la Costeşti

Oportunitate de afacere în Borşa. O stână turistică unde turiştii să înveţe să mulgă oile şi să facă brânză