Secretele vinului afrodisiac produs în nordul Moldovei: „Sculăul“ de la Frumuşica, Viagra tradiţională folosită de sute de ani

Secretele vinului afrodisiac produs în nordul Moldovei: „Sculăul“ de la Frumuşica, Viagra tradiţională folosită de sute de ani

Vinul negru de la Frumuşica ar putea avea şi proprietăţi afrodisiace FOTO Cosmin Zamfirache

Sătenii din comuna botoşăneană Frumuşica se laudă că produc un vin unic în România, din boabe de strugure sângeriu, care nu are egal pe piaţa neconvenţională a tratamentelor pentru vigoare masculină.

Ştiri pe aceeaşi temă

Strugurii şi vinul sunt principala bogăţie a comunei Frumuşica din cele mai vechi timpuri. Localitatea a fost odinioară târg comercial, bine plasat pe drumul vinului, cu han mare la şosea şi podgorii vechi „din vremea lui Ştefan cel Mare şi bătrân, voievodul Moldovei“, ţine să precizeze Neculai Amarandei, un sătean de 88 de ani din Storeşti. 
 
„Podgoriile astea au fost legate de cele de la Cotnari. Toate dealurile erau pline de vie, de la Cotnari până la Frumuşica. Din moşi-strămoşi sunt aşa. S-au păstrat până pe vremea lui Ceauşescu, când aveam şi noi fabrică de vin. După Revoluţie, s-a dat pământ la oameni, au tăiat via, s-a privatizat. Acuma fiecare cultivă cum vrea, cum poate. Oricum, vin se face aici dintotdeauna. Sute, mii de litri, tone de vin“, subliniază Neculai Amarandei. 
 
Podgoriile de la Frumuşica ascund însă un soi vechi şi special. Şi nu din cel vândut de obicei de oameni pentru bani. Este un vin negru ca sângele, făcut din boabe de strugure de aceeaşi culoare, poreclit de săteni, datorită aromei sale, „căpşunică“. Acest vin negru, spun oamenii din Frumuşica, este unicat. „Vinul ăsta este aşa de negru încât lasă urme pe pahar. Fiecare sat l-a botezat cum a vrut, dar îi mai zice şi «sculău», cu leac pentru toate cele, dar mai ales pentru probleme bărbăteşti“, spune omul zâmbind.
 
Pieliţa nu se dă la o parte
 
Unul dintre oamenii din comuna Frumuşica care cultivă încă la scară largă poamă neagră sau „căpşunică“ şi mai apoi fac celebrul vin negru este Gheorghe Cojocaru (72 de ani), din satul Vlădeni Deal. Alături de fiul său de 35 de ani, întreţine hectare întregi de vie şi mai apoi face cantităţi impresionante de vin, negru sau roşu. Săteanul spune că vinul negru trebuie lăsat natural şi făcut printr-un procedeu simplu. „Vinul ăsta negru se face din «căpşunică», care are o aromă unicat. Ravacul se lasă cu pieliţa neagră, aromată şi plină de vitamine a strugurelui negru. Nu se dă la o parte, ăsta este un secret. Apoi nu se pune zahăr, se face cât mai natural. Până şi după zdrobire la teasc, în vin se mai lasă acele pieliţe negre ca să dea culoarea neagră şi aroma. Trebuie să aibă la final culoare neagră intensă şi un gust acrişor, dar aromat, în acelaşi timp. Dacă te pătezi pe haine cu vinul ăsta, poţi să le arunci“, spune Gheorghe Cojocaru. 
Nea Cojocaru cu fiul său FOTO Cosmin Zamfirache
 
Bătrânul din Vlădeni spune că vinul negru este cultivat din generaţie în generaţie, de sute de ani, după acelaşi procedeu, fiind singurul vin tradiţional din zonă. „Vinul ăsta negru este unic. Eu ştiu că îl făcea şi tata, şi bunicul, şi străbunicul. Toţi îl făceau aşa simplu şi natural, fără nimic altceva. Din ce am auzit eu de la moşnegi, când eram mai tânăr, soiul acesta de vin este de pe vremea lui Ştefan cel Mare şi chiar mai vechi. Eu ştiu un singur lucru, nu trebuie amestecat cu alte soiuri. Trebuie lăsat aşa cum este el din moşi-strămoşi, ca să iasă aşa cum trebuie. Gustul şi culoarea sunt semnele că-i vinul care trebuie, ăsta bătrânesc de la Frumuşica. Trebuie să fie aromat şi dinţii şi buzele să fie negre, negre, după două guri“, spune moş Cojocaru râzând. Bătrânul viticultor din Frumuşica spune că soiul de viţă de vie folosit pentru vinul negru nu este pretenţios, dar precizează că trebuie muncă susţinută, migăloasă uneori.
 
„Pune tot sângele în mişcare, înzdrăveneşte“
 
Gheorghe Cojocaru întăreşte ideea că vinul negru, numit „sculău“, la întâlnirile bahice între bărbaţi din fundul viei, are proprietăţi terapeutice. „Vinul negru, aşa cum îl facem noi aici, este plin de vitamine. Merge bine la masă câte-un pahar, ca supliment. Pune culoare în obraji chiar şi la omul bolnăvicios. La anemie este bun, apoi dacă ai circulaţia proastă şi îţi îngheaţă mereu mâinile şi picioarele, merge numai bine vinul negru. Întâi te moleşeşte parcă, la primele guri, dar apoi te îndârjeşte şi te prinde căldura până în vârful nasului. Poţi să pleci la drum pe cea mai viforoasă iarnă. Mai ales pe tinerii anemici îi ajută să prindă culoare şi să aibă vitamine“, spune convins săteanul din Vlădeni. Petru Anton secretarul comunei Frumuşica FOTO Cosmin Zamfirache
 
Gheorghe Cojocaru vorbeşte cu sfiala omului bătrân despre proprietăţile afrodisiace ale vinului de Frumuşica. „Merge numai bine, că pune tot sângele în mişcare şi te înzdrăveneşte. Numai să nu fie prea mult, că degeaba, te faci de râs... Mai ales la tineri dă puterea ursului, de aia îi mai zice la vinul ăsta cum îi mai zice“, zice zâmbind ruşinat, Gheorghe Cojocaru. Viticultorul adaugă că era căutat ani la rând, tocmai pentru proprietăţile sale afrodiziace, dar precizează că, dacă nu este băut cu măsură, moleşteşte şi îmbată repede. 
 
„Ca orice vin tare, se urcă la cap dacă-l bei prosteşte şi te râde tot satul cum stai căzut în şanţ. La masă merge foarte bine câte-un pahar. Două, dacă-i cu chef. Atunci te înzdrăveneşte şi poţi face faţă tuturor provocărilor“, completează şugubăţ viticultorul. Până şi în monografia comunei întocmită de şefii Primăriei Frumuşica, vinul unic este prezentat la loc de cinste. Cercetările locale au relevat că în Evul Mediu, în comuna Frumuşica era un singur han, renumit pe marele drum comercial al Moldovei, alimentat cu vinuri gustoase. Moşul Amarandei este un bun cunoscător al vinului negru FOTO Cosmin Zamfirache
 
„La hanul Frumuşica, unde trăgeau negustorii, era adus în cantităţi mari vinul de Cotnari. Dar hanul era alimentat şi cu vin de producţie locală, renumit în rândul călătorilor. Legenda spune că însuşi numele comunei vine de la hangiţa care servea pe la mese acum câteva sute de ani. Era poreclită «Frumuşica» şi aşa a rămas cunoscută localitatea. Se spune că şi Ştefan cel Mare a poposit la han. Târgul Frumuşica a fost întemeiat în secolul al XIX-lea şi a fost destul de prosper, mai ales că era preferat de negustorii evrei“, explică Petru Anton, secretarul comunei, implicat în redactarea monografiei. 
 
Oficialul local face o prezentare succintă e evoluţiei producerii vinului la Frumuşica în secolul al XX-lea. „Soiul tradiţional este acest vin negru, produs din struguri negri. Apoi, în perioada comunistă, odată cu fabrica de vie şi asociaţia viticolă din Frumuşica, au apărut soiuri aduse de la Cotnari, precum feteasca albă regală, tămâioasa românească, frâncuşa şi câteva tipuri de vin de masă. Renumit pentru vinuri nobile albe este şi astăzi Rădeniul. În anii ’70, podgoriile se întindeau pe vreo 800 de hectare. Soiul tradiţional a rămas cel negru, însă. Unii au renunţat să-l mai producă. Cererea mare era de vin alb, pentru că soiul negru nu este recomandat cardiacilor, hipertensivilor. E bine, însă, că mai sunt oameni care păstrează tradiţia cultivării de struguri negri“, adaugă 
Anton. 
 
Medicii recomandă 40 de mililitri pe zi 
 
Medicii confirmă beneficiile vinului negru asupra sănătăţii, dar recomandă să fie consumat cu precauţie. Şeful Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean „Mavromati“ Botoşani, Petrică Rădăuceanu, explică de ce vinul negru este periculos pentru hipertensivi: „Este un vin bogat în vitamine şi mulţi specialişti spun că poate fi consumată o cantitate de 40 de mililitri pe zi, la masă. Datorită taninului din compoziţie ridică totuşi tensiunea foarte mult. Într-adevăr, pune sângele în mişcare, dar dacă este consumat iresponsabil, poate duce uşor la un accident vascular“. 
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările