Secretele „Nemuritorilor“, trupele de elită ale Orientului antic. Erau duşmanii de moarte ai spartanilor

Secretele „Nemuritorilor“, trupele de elită ale Orientului antic. Erau duşmanii de moarte ai spartanilor

Nemuritorii persani FOTO reddit.com

Unul dintre corpurile militare de elită în istoria umanităţii a dominat câmpurile de luptă ale Orientului acum mai bine de 2000 ani. Este vorba despre ”Nemuritorii” persani, una dintre cele mai de temut forţe militare din lumea antică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lumea antică a fost dominată de războaie, de imperii puternice şi conflicte între triburi, cetăţi şi popoare. Tocmai de aceea, forţa militară putea reprezenta argumentul suprem în această lume a rivalităţilor. Puţine state ale lumii antice s-au putut însă măsura cu forţa militară a Imperiului Persan, una dintre cele mai de temut forţe răsărite din inima Orientului. Iar simbolul forţei militare persane era reprezent de o trupă de elită, intrată în legendă. Este vorba despre cei 10.000 de nemuritori persani, ajunşi inclusiv vedete de cinema în secolul XXI.

”Nemuritorii” stăpânilor lumii

Despre ”Nemuritori” aflăm prima dată de la istoricul grec Herodot. Acesta îi pomeneşte cu ocazia războaielor purtate de împăraţii persani cu oraşele-state greceşti în secolul al V-lea îHr. Mai precis, Herodot, când descrie armata persană venită asupra grecilor, pomeneşte despre 10.000 de războinici de elită conduşi de Hydarnes, unul dintre generalii de încredere ai împăratului persan Darius. Herodot spune că aceşti războinici de temut ai imperiului persan erau supranumiţi ”nemuritori” datorită faptului că numărul lor era mereu constant. Pe scurt, dacă unul dintre cei 10.000 de războinici se îmbolnăveau sau murea locul său era luat imediat de un altul. 

” Când unul dintre ei lăsa un loc liber, fie prin moarte, fie prin boală, imediat un altul îl ocupa, în aşa fel încât niciodată nu erau mai mulţi sau mai puţini de 10.000”, scria Herodot.  Totodată Herodot îi descrie ca războinici privilegiaţi, bogaţi, cu un statut aparte. Aveau dreptul de a fi însoţiţi de concubine în campaniile militare, aveau bagaje numeroase, bijuterii şi obiecte de lux. Totodată pe zidurile palatului din Susa, erau redate imagini cu războinici bine echipaţi şi îmbrăcaţi, bănuindu-se că sunt reprezentări ale celor 10.000 de nemuritori persani. Totodată există numeroase alte dovezi care arată existenţa unui corp de armată permanent, de elită, în armata persană, diferit de trupele recrutate din rândul triburilor şi populaţiilor vasale marilor împăraţi persani. Doar la Herodot este pomenită însă denumirea de ”Nemuritori”. 

Elita armatei persane

Nemuritorii persani, spun specialiştii, reprezentau elita armatei persane.  Erau infanterie greu înarmată, bine antrenată şi aruncată în momentele cheie ale luptelor pentru a decide soarta acestora. Au apărut în timpul dinastiei Ahemenide, care a condus Imperiul Persan în perioada 550-330 îHR. ”Nemuritorii” au fost elita militară pe care se bazau mari împăraţi precum Cyrus, Cambise al II lea, Darius sau Xerxes. După cum arată reprezentările de pe zidurile palatelor persane, Nemuritorii erau războinici orientali, cu păr ondulat sau creţ,bărbi bine îngrijite şi echipament de cea mai bună calitate. Se spune că aveau fine platoşe de piele fie armură în formă de solzi de peşte, ascunse sub tunicile lungi şi scumpe. Aveau scuturi împletite din răchită şi luptau cu lănci scurte, care la capăt erau decortate cu diferite elemente vegetale. Toţi nemuritorii aveau arcuri cu săgeţi, pumnale lungi sau spade scurte. Pe lângă arcuri, cea mai de temut armă a ”Nemuritorilor” persani era un soi de toporişcă scurtă şi agilă numită ”sagaris”. La capătul mânerului avea şi un vârf ascuţit, care putea fi împlântat în adversar, arătând faptul că ”Nemuritorii” aveau tehnici de luptă sofisticate. Înarmat cu un sagaris, un ”Nemuritor” era un adevărat pericol. Chiar şi Alexandru Macedon a fost la un pas să-şi piardă viaţa în bătălia de la Granicus, în faţa unui războinici înarmat cu un sagaris. ”Nemuritorii” puteau lupta atât ca infanterie greu înarmată dar şi călare, fiind capabili să se comporte şi ca un corp de cavalerie, de elită. Se spune că începeau lupta aruncând o ploaie de săgeţi asupra inamicului, vlăguindu-l. Descrierile contemporane bătăliile cu grecii din secolul al V lea, vorbesc despre ”săgeţile care întunecau cerul” aruncate din arcurile ”Nemuritorilor”, evident cu exagerările de rigoare. 

În orice caz, se estimează că un ”nemuritor” putea trage şi la peste 110 metri distanţă.  Urma apoi lupta corp la corp, unde cei 10.000 apelau la lănci, sagaris şi pumnale sau spade. Capul ”Nemuritorilor” era apărat de un soi de tiară, dotată în partea superioară cu un material uşor. Aceste tiare erau folosite şi ca ”măşti” în mediul deşertic sau în timpul furtunilor pentru a proteja faţa şi implicit ochii. Totodată, aşa cum spune Herodot, ”Nemuritorii” purtau nenumărate bijuterii care străluceau în soare. În rândul acestor războinici de elită, se distingeau 1000 de bodyguarzi ai împăratului, cei mai buni dintre cei mai buni. Erau identificaţi după terminaţiile în formă de măr de aur, de la terminaţia mânerului lăncilor, dar şi prin bogăţia echipamentului. 

În slujba împăratului, aproape trei secole

”Nemuritorii” au fost coloana vertebrală a armatei persane din dinastia ahemenidă, timp de aproape trei secole. Au participat la cele mai importante campanii militare ale împăraţilor persani şi au avut un rol decisiv în cuceririle impresionante ale acestora. Se presupune că Cyrus cel Mare, fondatorul dinastiei ahemenide a fost şi cel care a înfiinţat acest corp de elită. Iniţial ca un corp de gardă personal iar mai apoi extinzându-l ca unitate militară de elită, formată din cei mai buni 10.000 de războinici. ”Nemuritorii” şi-au arătat imediat valoarea, ca infanterie grea de elită în războaiele din Orient. Cu ajutorul lor Cyrus i-a cucerit pe mezi, a suspus Lydia şi chiar Babilonul. ”Nemuritorii” au luptat în bătălia de la Opis din 539 îHR, transformându-l pe Cyrus în ”rege al celor patru colţuri ale lumii”. Fiul lui Cyrus, Cambises al II lea i-a folosit pe aceeaşi ”Nemuritori” în campaniile din 525 ÎHR, împotriva faraonilor Egiptului. De altfel în urma bătăliei de la Pelusium, faraonul Psametik al III lea şi armata sa au fost învinşi de războinicii persani. Marele Imperiul Persan cucerea şi Egiptul, inclusiv cu ajutorul trupelor de şoc ale  ”Nemuritorilor”. 

Faima lor a crescut atât de mult încât de teama lor, fenicienii, ciprioţii sau arabii au evitat să lupte cu persanii, devenind de bună voie aliaţi sau vasali. La rândul său Darius I, i-a folosit pe ”Nemuritori” în campaniile din India, cucerind cu ajutorul lor Sindul şi Punjab-ul, Imperiul Persan reuşind să pună mâna pe rutele comerciale bogate din India. Darius i-a aruncat pe ”nemuritori” în luptă contra sciţilor dar şi a grecilor. Epoca ”nemuritorilor” a apus după căderea Imperiului Persan în faţa macedonenilor lui Alexandru cel Mare. Acest corp de elită a fost reînviat temporar în timpul Imperiului Sassanid, o mare forţă în Orient, în primele secole de după Hristos. ”Nemuritorii” aveau nenumărate privilegii, mai ales că cei 1000 de bodyguarzi imperiali, selectaţi din rândul celor 10.000 aveau toţi origine aristocratică. Erau însoţiţi de convoaie întregi încărcate cu obiecte de lux, mâncare scumpă, pavilioane bogate şi nenumărate femei şi servitori. 

Antrenaţi din copilărie pentru cariera militară

”Nemuritorii” erau cu adevărat o elită a lumii marţiale antice. Erau de mici pregătiţi pentru un singur lucru: războiul. Încă de la naştere erau aleşi pentru această meserie, fiind selectaţi cei mai sănătoşi şi dezvoltaţi copii. Până la 5 ani stăteau doar în compania mamelor. Mai apoi erau luaţi şi duşi într-o lume a bărbaţilor unde erau învăţaţi meseria armelor. Erau învăţaţi să mânuiască arcul la perfecţie, să se descurce în lupta corp la corp, inclusiv cu mâinile goale dar şi cu o varietate de arme. Erau totodată învăţaţi cum să supravieţuiască în sălbăticie dar şi cum să îmblânzească un cal. Erau de altfel antrenaţi în arta călăriei, dar şi a marşurilor prelungite. În cele din urmă la vârsta de 15 ani erau încorporaţi şi serveau în armata persană până la 50 de ani. 
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:


 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: