Povestea reală a vikingului Ragnar. Adevărul despre personajul principal din celebrul serial TV cu subiect istoric
0
Ragnar este personajul principal din ”Vikingii”, serialul TV ajuns deja celebru în toată lumea. Din punct de vedere istoric, Ragnar este însă un războinic semi-legendar, care poate fi încadrat oarecum dificil în istoria întunecată a Europei.
Vikingul Ragnar, un personaj de legendă a Scandinaviei, este cunoscut astăzi în toată lumea prin intermediul unei serii televizate. El, de altfel, este personajul central, în jurul căruia gravitează regine, regi, războinici şi care poartă lupte, iubeşte sau inovează.
În acestă serie TV, Ragnar este prezentat ca un războinic scandinav progresist, care descoperă noi teritorii şi noi metode de a naviga în ocean, fiind aruncat în toate momentele importante ale Europei secolului al X-lea. Totodată, serialul TV prezintă şi modul de viaţă scandinav din era vikingă. După ce vikingul Ragnar a cucerit micile ecrane, s-a pus automat întrebarea: a existat cu adevărat? Cât este adevăr şi cât ficţiune?
Vikingul cu pantaloni ”păroşi”
Conform vechilor saga, adică povestiri eroice scandinave, dar şi a două cronici importante din veacurile întunecate ale Evului Mediu, Ragnar a fost un personaj cât se poate de real. Se numea Ragnar Lodbrok. Lodbrok era o poreclă şi desemna un obiect vestimentar purtat de acest viking, care îl scotea de altfel în evidenţă. Este vorba despre o pereche de pantaloni bufanţi, miţoşi sau păroşi, probabil din blană de oaie. De altfel ”lodbrok” este un cuvânt ce semnifică exact acest obiect vestimentar. Povestea lui Ragnar este cuprinsă într-o serie de saga, precum ”Saga lui Ragnar”, dar şi ”Saga Fiilor lui Ragnar”.
În acestea, Ragnar Lodbrok, probabil un norvegian, este descris ca un războinic semi-legendar care omoară inclusiv un dragon pentru a câştiga mâna lui Aslaug, o prinţesă din neamul lui Brunhild. Această saga islandeză la origine, scrisă în secolul al XIII-lea face parte dintr-un manuscris cunoscut drept Volsunga saga şi-l prezintă pe Ragnar, luptând pentru iubirea mai multor femei, crescându-şi copii şi în final murind de mâna regelui saxon Aella din Northumbria. Totodată, aceste saga prezintă şi faptele fiilor săi.
Ragnar, spaima Angliei şi Franţei
Dincolo de poveşti, Ragnar a fost şi un personaj istoric. Cel puţin asta arată cronicile ”Gesta Danorum”, a lui Saxo Grammaticus, şi Cronica Anglo-Saxonă. Vikingul Ragnar a trăit cel mai probabil în secolul al IX-lea, a fost norvegian sau danez la origine şi probabil şi-a început cariera ca simplu războinic şi fermier. Epoca în care a trăit Ragnar era una cu adevărat întunecată. Europa continentală era controlată în partea de vest şi de centru de Imperiul Caroligian, o mare stăpânire a războinicilor franci, conduşi de Carol cel Mare. Estul era dominat de popoare de stepă şi de slavi.
Orientul era arab, la fel ca şi nordul Africii şi sudul şi centrul Spaniei. Insulele Britanice, Anglia, Scoţia şi Irlanda de astăzi, erau împărţite în regate conduse de regişori cu puteri limitate şi care se războiau între ei pentru avere. Din zona scandinavă, la sfârşitul secolului al VIII-lea d. Hr. s-a pornit uraganul viking. În aceea perioadă teritoriul de astăzi al Norvegiei, Danemarcei şi Suediei era locuit de germani nordici, grupaţi în comunităţi de fermieri şi pescari, conduşi de lideri şi căpetenii locale. Cu greu o căpetenie mai importantă se putea declara rege pe un teritoriu restrâns.
Vikingii erau navigatori pricepuţi, războinici de temut dar şi negustori bine pregătiţi. În urma a mai multe cauze, printre care şi creşterea populaţiei, schimbarea climei, recoltele proaste dar şi tendinţele de emigraţie şi spiritul liber al nordicilor a determinat apariţia aşa numitei ere vikinge. Aceşti războinici din nord au semănat teroarea atacând coastele Europei, aproape trei secole. Printre aceşti invadatori s-a aflat şi un personaj de legendă, Ragnar Lodbrok. Un viking care prin faptele sale şi-a dăltuit numele în poveste dar şi în istorie şi mai nou a ajuns personaj de film. Printre altele Ragnar a rămas renumit pentru teroarea pe care a semănat-o în regatele saxone din Anglia dar şi în lumea francilor,asediind inclusiv Parisul.
Din legendă în adevărul istoric
Cea mai completă mărturie despre Ragnar Lodbrok, apare în ”Gesta Danorum” a lui Saxo Grammaticus, scrisă în secolul al XII lea. În cartea a IX a din ”Gesta Danorum„ este prezentat adevăratul Ragnar. Spre deosebire de cel prezent în cinematografie care pleacă de la statutul de fermier şi ajunge căpetenie, adevăratul Ragnar este fiu de rege şi ajunge să-i conducă pe danezi de la o vârstă fragedă. Acesta a fost ales pentru că populaţia dorea să scape de tirania unui suedez numit Ring, ajuns rege peste danezi şi zeelandezi. Aceştia din urmă era loiali unui alt rege Siward, tatăl lui Ragnar.
”Câţiva zeelandezi loiali lui Siward pentru a-şi arăta credinţa în absenţa lui şi pentru a scăpa de Ring i-au proclamat fiul, pe Ragnar, ca rege, nu la mult timp după ce acesta abia a coborât din leagăn. Ştiau că este prea mic pentru a conduce, dar sperau că este un gaj suficient pentru a-i motive pe aliaţii lor să se ridice împotriva lui Ring”, se arată în cronica lui Saxo Grammaticus. Din copilărie, continuă cronicarul, Ragnar s-ar fi remarcat prin geniul şi precocitatea sa,la doar 10 ani salvând ţara de un dezastru. Prima lui iubire, conform acestei cronici a fost Ladgerda, o amazoană a nordului. „Ladgerda, o amazoană pricepută, care deşi fecioară, avea curajul unui bărbat şi lupta în faţă alături de cei mai viteji cu părul lăsat desprins pe umeri.”, arată cronica.
Ragnar după cum povesteşte Saxo Grammaticus a fost un rege care a supus pe norvegieni şi suedezi, dar i-a bătut şi pe saxonii din Anglia, impunându-le un tribut consistent. Totodată despre Ragnar, cronicarul arată că a întreprins expedinţii inclusis în zona Hellespontului. A avut mai multe soţii şi mulţi fii. Adevăratul Ragnar Lodbrok ar fi murit, spune ”Gesta Danorum”, în urma unei expediţii dezastruoase împotriva englezilor din Northumbrya. Ragnar ajuns la o vârstă venerabilă cade în mâinile regelui Aella şi este aruncat într-o groapă cu şerpi veninoşi. Textual se precizează că erau vipere. ”A fost prins şi aruncat în temniţă. Membrele i-au fost aruncate la şerpi să fie devorate. Ficatul i-a fost mâncat, şi un şarpe ca un călău i-a muşcat inima. Cu o voce curajoasă (n.r. - Ragnar), şi-a enumerat faptele de vitejie şi la final a spus următorul lucru: "Dacă purceii ar cunoaşte suferinţa vierului cu siguranţă ei ar da buzna în cocină şi s-ar grăbi să-i curme durerea”, se arată în cronică. O altă variantă arată că Ragnar ar fi murit de holeră la asediul Parisului.
Fiii lui Ragnar
Ultimele cuvinte ale lui Ragnar au fost un avertisment la adresa regelui saxon,că moartea sa va fi crunt răzbunată de numeroşii săi fii. De altfel în secolul al IX lea, o uriaşă armată daneză, cunoscută sub numele de ”marea armată păgână” se va abate asupra Angliei. Cronica Anglo-Saxonă a precizat că era condusă de fiii lui Ragnar. Printre cei mai celebrii fii ai săi se numără Ivar cel fără de oase, Björn Ironside, Halfdan, Ubba şi Sigurd ”Şarpe-n ochi”.
Controverse
Sunt istorici care cred că Ragnar a fost doar un personaj de basm al lumii scandinave preluat de cronicari din saga nordice şi pus ca personaj istoric. Istoricul britanic Katherine Holman de exemplu se îndoieşte de existenţa unui personaj istoric pe nume Ragnar. Aceasta spune că nu există referinţe clare şi reale cu privire la existenţa sa. Alţi istorici încearcă să-l identifice pe legendarul Ragnar cu personaje istorice reale. De exemplu, Ragnar ar fi supranumele purtat fie de regele danez Horik, fie de regele Reginfrid, ambii din secolul al IX-lea.
Vă mai recomandăm:
„Vikingii“ revin în România: al treilea sezon al serialului debutează la History
Se încarcă comentariile...
