Povestea fabuloasă a oraşului-fantomă cu 1.001 biserici. Acum 1000 de ani avea peste 200.000 de locuitori
0
Unul dintre cele mai frumoase şi interesante obiective turistice de pe glob este un oraş-fantomă de la graniţa dintre Turcia şi Armenia. Se numeşte Ani şi era numit ”oraşul celor 1.001 de biserici”, un loc sacru şi opulent în acelaşi timp, un oraş care se spune că a adăpostit peste 200.000 de locuitori la începutul anului 1000.
La graniţa dintre Armenia şi Turcia, în provincia Kars, se află o adevărată bijuterie a unor lumi de mult apuse. Se numeşte Ani şi este un adevărat oraş fantomă, ruinat dar care totuşi arată măcar o parte din sclipirea sa de odinioară. Specialiştii dar şi ruinele ne vorbesc despre un oraş superb care a adăpostit în vremurile sale de glorie peste 200.000 de locuitori, fiind şi un centru sacru al ortodoxismului oriental. Acest oraş inclus pe lista celor 100 de monumente aflate în mare pericol a avut ghinionul de a se afla în calea migratorilor, în calea dezastrelor naturale, dar şi a marilor cuceritori.
Zămislit din strălucirea unui regat oriental
Oraşul Ani a fost perla regatului medieval al Armeniei. Deşi se află astăzi pe teritoriu turcesc şi este un subiect de dispută între Turcia şi Armenia el este o creaţie a civlizaţiei şi culturii armeneşti medievale. Oraşul Ani are rădăcini deosebit de vechi. Este atestat de cronicarii armeni încă din secolul al V lea d Hr. Se pare că a fost ridicat de liderii dinastiei Kamsarakan, o puternică familie nobiliară cu rădăcini parthe. Era descrisă, în aceea perioadă, ca o fortăreaţă puternică, capitală a acestei dinastii în Armenia. În timp fortăreaţa a devenit un puternic centru comercial fiind situată într-o zonă tranzitată de marile caravane. Mai apoi a căpătat importanţă ca mare centru religios, devenind un adevărat oraş sacru al creştinismului oriental. În secolul al IX lea, după patru secole de prefaceri şi dezvoltare, strălucirea oraşului Ani a atins apogeul.
În primele decenii ale secolului al IX lea, oraşul Ani intră în componenţa Regatului Armeniei controlat de dinastia Bagratuni. În anul 961 oraşul Ani deveni capitala Regatului Armeniei. Mai mult decât în 992, scaunul apostolic al Bisericii Armene este mutat la Ani iar oraşul devine nu doar capitală dar şi cel mai important centru religios al creştinismului oriental. În anul 1000, Ani devine cel mai important oraş al Armeniei şi unul dintre cele mai importante centre urbane, comerciale, culturale şi religioase din zonă. Se spune că rivaliza cu oraşe precum Bagdadul, Constantinopole sau Cairo. Ani era cunoscut drept ”oraşul celor 40 de porţi” sau ”oraşul celor 1001 de biserici”. Aici a fost ridicat şi mausoleul regilor Bagratuni dar şi edificii religioase deosebite. Specialiştii au identificat până în prezent urmele a peste 40 de bisericii, capele şi mausoleuri.
Toate au fost ridicate de arhitecţi străluciţi ai vremii lor. Cea mai impresionantă este uriaşa catedrală din Ani. În ciuda domului său prăbuşit încă impresionează prin dimensiuni şi frumuseţe. A fost construită în timpul regelui armean Gagik I, şi terminată în jurul anului 1001. Proiectul a fost realizat de celebrul arhitect armean Trdat, cel care i-a ajutat pe bizantini să repare domul de la Hagia Sophia. În acel moment populaţia oraşului, se presupune, număra peste 200.000 de locuitori iar accesul se făcea în oraş prin 40 de porţi.
În calea războaielor şi bântuite de dezastre
Strălucirea oraşului Ani a dăinuit aproximativ două secole jumătate. Situaţia politică incertă din zonă, războaiele, invaziile şi desele schimbări în raportul de forţă zonal a pereclitat existenţa superbei capitale armeneşti. Oraşul a rezistat invadatorilor ocazionali şi chiar bizantinilor pentru o vreme. Nu a reuşit acelaşi lucru în faţa turcilor seleucizi. Prima dată, Ani a căzut sub bizantini. Oraşul nu a fost distrus sau afectat, din contră bizantini l-au preluat ca o adevărată perlă a coroanei, numind un guvernator la Ani în 1046. În anul 1064, după două decenii de stăpânire bizantină oraşul a fost atacat de selciucizi. După un asediu istovitor, turcii au reuşit să cucerească Ani şi apoi l-au trecut prin foc şi sabie distrugând şi măcelărind populaţia.
” Armata a intrat în oraş, i-a masacrat locuitorii, a jefuit şi ars tot, lăsând totul în ruine. Pe cei rămaşi în viaţă i-au luat prizonieri. Cadavrele erau atât de numeroase încât blocau străzile”, scria istoricul arab Sibt ibn al-Jawzi în 1064. În anul 1072 oraşul a fost efectiv vândut unei dinastii de kurzi musulmani, Shaddadizii. Oraşul a avut noroc, la fel şi locuitorii săi. Shaddadizii erau o dinastie luminată care dorea reconcilierea cu populaţia predominant armeană şi creştină. Totodată doreau refacerea strălucirii oraşului. Au ridicat şi o superbă moschee în Ani, a cărei ruine pot fi văzute şi astăzi. Chiar şi aşa populaţia armeană creştină a preferat să negocieze cu Regatul Georgiei, un regat creştin din zonă. Oraşul a devenit subiect de dispută între georgieni şi kurzi trecând din stăpânirea unuia în a celuilalt. În cele din urmă georgienii au reuşit să câştige disputa.
Din cauza conflictelor, a instabilităţii oraşul a decăzut fantastic, fiind departe de strălucirea de altădată. În 1236, un nou invadator ajunge la porţile oraşului. De aceată dată este vorba despre puternicile oştiri mongole. Oraşul cade rapid şi este din nou jefuit cumplit iar populaţia masacrată. A cântecul de lebădă al oraşului. Devenit centru urban marginal ajunge din nou în mâinile unor mici dinaşti turci iar mai apoi este integrat în Imperiul Otoman. De parcă jafurile şi războaiele nu ar fi fost de ajuns pentru oraşul armean, în 1319 un cutremur a devastat şi ceea ce mai rămăsese din Ani. În secolul al XV lea, ”Oraşul celor 40 de porţi” ajunsese un sătuc. O singură mănăstire mai supravieţuise în oraş dar a fost abandonată în anul 1735.
”Oraşul fantomă” de la graniţele Turciei şi Armeniei
Din secolul al XVIII lea strălucitorul Ani a ajuns un ”oraş fantomă”. Un loc al ruinelor şi al amintirilor nefaste despre război. Localnicii se fereau de el. În considerau blestemat şi bântuit. Abia în secolul al XIX lea oraşul Ani a reintrat în atenţie. În 1892 o echipă de cercetători sponsorizaţi de Academia de Ştiinţe din Sankt Petersburg au efectuat primele săpături la Ani. Au urmat şi alte campanii iar istoria oraşului a fost uşor-uşor scoasă la iveală.
Au fost descoperite clădiri superbe dar şi numeroase artefacte valoroase. În Primul Război Mondial peste 6000 de artefacte au fost duse la Muzeul Naţional din Armenia. După înfrângerea Turciei, oraşul-fantomă Ani a fost luat sub tutela armenească. După 1921, turcii revendică Ani. De atunci sit-ul arheologic este subiect de dispută politică, în timp ce specialiştii încearcă să-l includă în Patrimoniul UNESCO.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Am fost şi am vorbit cu arheologul celui mai vechi sit din ţară
Diplomat român, după o vizită în centrul istoric: „Corupţia a transformat Constanţa într-o ruină”
Se încarcă comentariile...
