Povestea celui mai bun jurnal de război din literatura romănă. Scriitorul a murit de inimă când a aflat că vin comuniştii

Povestea celui mai bun jurnal de război din literatura romănă. Scriitorul a murit de inimă când a aflat că vin comuniştii

Ioan Missir ultimul primar ne-comunist al Botoşaniului FOTO astra.iasi.roedu.net de la Ioana Vlad Missir

Ioan Missir, un botoşănean de origine armenească, este un personaj uitat pe nedrept. Fost primar al Botoşaniului, Missir a fost un anticomunist cunoscut, dar şi un talent aparte în domeniul literaturii. Missir a scris una dintre capodoperele literaturii române, deşi puţin cunoscută, „Fata moartă“.

Ştiri pe aceeaşi temă

În municipiul Botoşani, la ieşirea către bariera Suliţa, se află printre cele mai frumoase monumente ale oraşului. Culmea, nu sunt case vechi de secole, nici obeliscuri sau monumente dedicate eroilor, ci doar monumente funerare, dăltuite însă cu o precizie şi cu un spirit artistic desăvârşit. Pot fi văzute de orice vizitator al cimitirului armenesc. 
 
Vechi de aproape 200 de ani, aceste monumente nu încântă doar privirea şi strecoară melancolia trecerii timpului, dar mai ales spun poveşti din alte vremuri. Istorisesc despre iubire, patimă, eşec sau faimă. Pe una dintre laturile cimitirului se află un mormânt falnic, dar aparent simplu, faţă de operele de artă care împodobesc locurile de veci ale armenilor botoşăneni. 
 
Pe o bucată de marmură, de bună calitate ce-i drept, scrie simplu, Ioan Missir, primar şi avocat al Botoşaniului, născut la 17 februarie 1890 şi decedat la 30 noiembrie 1945. Florin Simion Egner, un cunoscut membru al comunităţii armeneşti din Botoşani, dar şi un adevărat istoric al comunităţii, cu mai multe lucrări la activ, vine des în acest cimitir, pentru a descifra poveştile înaintaşilor. Despre Ioan Missir, primarul îngropat sub lespezile de marmură, ştie destule. ”A fost un primar excelent şi un om cu o vastă cultură. Dar asta pe scurt, fiindcă viaţa lui, în sine, poate fi subiect de roman sau de film artistic”, spune Egner.
 
Botoşăneanul născut în America
 
Povestea lui Ioan Missir, spune Egner, începe culmea, nu la Botoşani, acolo unde şi-a găsit locul de veşnică odihnă, ci peste ocean, în Statele Unite.


”Ioan Missir s-a născut în Statele Unite, la New Jersey. Cum a ajuns aici? Foarte simplu. Familia Missir era foarte cunoscută şi bogată în acelaşi timp. Să nu uităm că din această familie făcea parte şi Petru Missir, celebrul junimist. Cert este că tatăl lui Ioan Missir, Bogdan Missir s-a căsătorit cu o elveţiancă Cecile Marchand şi a decis să plece în Statele Unite să-şi încerce norocul. Şi-a făcut o fermă în New Jersey, i s-a născut patru copii dar din cauze şi astăzi necunoscute s-a întors acasă la Botoşani”, spune Egner.


Micul Ioan Missir, petrecuse primii săi ani de viaţă pe continentul american. Fără relevanţă însă, fiindcă s-a îndrăgostit, spun specialiştii, iremediabil de târgul Botoşaniului, de altfel foarte cochet şi cosmopolit la începutul secolului al XX-lea. 
 
Avocat, soldat şi om politic
 
La Botoşani, un oraş renumit pentru comunitatea prosperă de armeni, Ioan Missir a făcut şcoala primară, apoi renumitul liceu A.T. Laurian şi în cele din urmă s-a înscris la Facultatea de Drept de la Bucureşti. Termină facultatea şi începe o scurtă carieră în politică. „A fost secretarul lui Basile Missir, care era unchiul său, celebrul ministru. Nu a rezistat mult. Şi-a dat seama că-l dezgustă politica şi s-a decis să se întoarcă acasă. Era atras de Botoşani, îi plăcea orăşelul acesta de provincie. A venit aici să se înscrie în barou“, spune Egner. 
 
Urmează apoi marea aventură a lui Ioan Missir. România intră în război, iar tânărul avocat armean se înscrie voluntar. Este inclus în Regimentul 8 Vânători, cu gradul de sublocotenent. Luptă pe toată perioada războiului, trăind aventuri fantastice pe care le nota sârguincios în jurnalul său, un carneţel galben ponosit.
 
”Aici a fost aventura vieţii pentru Ioan Missir. A luat parte la cele mai importante momente ale acestui război. A fost şi în prima linie şi a supravieţuit. A trecut dintr-o aventură în altă, supravieţuind pe muchie de cuţit. Este o experienţă unică descrisă în cele mai mici amănunte. Nu cred că a mai existat combatatant care să scrie un jurnal în care să apară o cronică atât de vie, cu cele mai mici detalii ale războiului”, precizează Egner. Mai mult decât atât, ajunge căpitan până la sfârşitul războiului, pentru faptele sale de arme.
 
Primarul care a făcut infarct din cauza comuniştilor
 
Ioan Missir, după război, s-a reapucat de politică, dar în micul târg de provincie a Botoşaniului. S-a înscris în partidul lui Nicolae Iorga, devenind unul dintre susţinătorii săi. Unul dintre considerente a fost că marele istoric era şi botoşănean şi s-ar fi gândit şi la soarta urbei sale. Talentul oratoric, dar şi experienţa ca avocat, îl ajută pe Ioan Missir să obţină şi funcţii administrative. Ajunge ajutor de primar în 1919-1920 (un soi de viceprimar) şi mai apoi primar cu două mandate la Botoşani, primul în 1931-1932 şi cel de-al doilea 1941-1944. 
 
”A fost un primar cu mari resurse. Din punct de vedere administrativ a reuşit să extindă oraşul şi mai ales a condus oraşul în perioada războiului, ceea ce nu era deloc uşor, din contră. A reuşit să asigure aprovizionarea şi mai ales fiind un anti-comunist total, sprijinea pe cât putea armata română. De altfel, el avea în grijă trenurile cu trupe care treceau prin zona de nord. Când au venit ruşii, a fost ultimul care a părăsit oraşul, din rândul administraţiei”, spune Egner. Ioan Missir a murit în 1945, când, spun membrii comunităţii armene, ar fi aflat că toată ţara va fi bolşevizată şi că va fi un stat comunist. ”Când i-au fost aduse la cunoştinţă toate planurile, tot ce urma să se întâmple, se spune că a făcut infarct. A murit pe loc“, adaugă Egner. 
 
Capodopera primarului-scriitor 
 
În urma lui, Ioan Missir nu a lăsat doar munca administrativă şi juridică, ci şi o adevărată capodoperă a literaturii române. Este vorba despre romanul sub forma unui jurnal de război ”Fata moartă”. Missir l-a scris după însemnările sale amănunţite din perioada războiului. Întâmplări petrecute, reale, din focul luptelor. Fostul primar al Botoşaniului spunea într-un interviu că s-a apucat să-l scrie când a văzut lipsa de respect a autorităţilor faţă de veterani. A vrut ca toată lumea să ştie adevărul. 
 
„Această carte am scris-o ca un protest împotriva acelora care neguţau şi se opuneau la acordarea de reduceri pe C.F.R. foştilor decoraţi din Războiul Întregirei. Şi, într-un moment de exasperare, am început acea prefaţă, pe strună arhiîntinsă, şi apoi m-am apucat să scriu cartea, tocamai aşa cum a apărut”, spunea Missir într-un interviu citat de specialistul în istoria literaturii române Victor Durnea în articolul ”Un scriitor adevărat: Ioan Missir”, publicat în astra.iasi.roedu.net. Romanul său conţinea adevărul despre război, cu indiferenţa guvernaţilor, uneori faţă de soldaţi şi lupta acestora pentru supravieţuire mai mult decât pentru un fals eroism. 
 
Romanul lui Ioan Missir se numeşte ”Fata moartă“, după o legendă de pe dealurile Caşinului, acolo unde s-au dat lupte grele. Titlul este generat de povestea unei fete moarte din dragoste care apărea soldaţilor în clipa morţii. Despre scriitorul Ioan Missir, Nicolae Iorga spunea „Se vede de aci cît de mult talentul răsare din emoţia lucrului văzut bine, înţeles adînc şi întovărăşit de acele mişcări ale inimei, fără care şi cel mai mare dar de scris nu dă decît pagini moarte.”
 
Vă recomandăm să mai citiţi:
 
 
citeste totul despre: