„Poarta Iadului” sau vulcanii noroioşi ai Moldovei: un monument unicat al naturii abandonat de autorităţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Învăluiţi în mit şi legendă, vulcanii noroioşi din comuna botoşăneană Copălău, „poarta iadului“, cum le spun cu teamă localnicii, reprezintă un monument al naturii spectaculos, uitat şi abandonat. Aproape „stinşi“ de stuful care îi năpădeşte, vulcanii riscă să rămână doar o poveste ştiută de bătrânii satului.

La marginea pădurii în apropierea cătunului Cerbu, oamenii din Copălău, o localitatea situată la 25 de kilometri de municipiul Botoşani, ştiu un loc de care se tem cel mai mult. Îi spun ”La şmârcuri” sau ”poarta iadului”. Omenii vorbesc despre  trei dâmburi misterioase învelite în stuf şi papură situate în mijlocul unui peisaj selenar. 

Localnicii spun că sub pământul uscat clocoteşte apă şi nămol. În urmă cu 15 ani, din acele dâmburi, se spune că săreau chiar şi la un metru înălţime jerbe de noroi.  

”Şmârcurile sunt adânci tare. După ce o căzut Ceauşescu de la putere s-au umplut cu stuf, au pus şi oameni stuf, că se temeau de ei. Ţin minte că eram tânăr, la vreo 30 de ani, şi mergeam de la câmp acasă. Bolborosea tare şi sărea noroi din el. Am aruncat odată cu nişte prieteni o sârmă de 30 de metri cu un bolovan legat de capăt. S-a dus toată. Nu are fund şmârcul. Oamenii cu carte spun că sunt vulcani noroioşi, dar noi le zicem şmârcuri.”, spune Ionel Grigoroaie, un octogenar din Copălău.

”Poarta Iadului” de la Copălău

Pe lângă cele trei şmârcuri de pe câmp, în pădure se află un al patrulea. Uriaş, cu un diametru de peste 40 de metri, stins şi învelit în stuf se află probabil cel mai mare vulcan noroios din ţară. În săteni a băgat groaza. Este cel care a dus la pierzanie pe mulţi, povestesc bătrânele satului. În jurul lui au fost ţesute mai multe poveşti şi legende. Majoritatea îl consideră un loc blestemat. 

Ca şi pădurea de altfel. Oamenii din Copălău spun că prin acest colţ de pădure se plimbă diavolul, care iese din ”şmârcul cel mare”, din marginea codrului şi face numai blestemăţii. ”Sunt numeroase poveşti pe care le-am auzit de la bunici, străbunici. Aici pădurea este considerată blestemată. Ar umbla necuratul prin zonă. De fapt vulcanul ăsta noroios din pădure este considerat o adevărată poartă a iadului. Tuturor le era teamă să se apropie de el. Toţi înconjurau. Am auzit poveşti cum dispăreau oamenii care mergeau prin pădure. Dispăreau fără urmă. Erau mâncaţi de şmârc”, spune Ioan Ungureanu, agentul agricol din comună.

image

Uriaşul vulcan din pădure nu se mai vede din cauza stufului

De altfel legendele despre uriaşul vulcan noroios s-au perpetuat de-a lungul a  câteva generaţii, una dintre ele supravieţuind tocmai din secolul al XVII lea, pe vremea când Copălăul făcea parte din marea moşie a Flămânziului. ”Se spune că un mare boier care avea moşie la Flămânzi a trecut pe aici şi vizitiul a adormit. Era cu fiica lui boierul şi cu ginerele. Dormeau toţi. La cai parcă le-a luat cineva minţile, oamenii spun din tată fiu, că era necurat din şmârcuri şi au intrat în vulcan caii. Au pierit toţi aici în şmârc cu tot cu cai şi caleaşcă. Nu este glumă”, spune Ioan Ungureanu, agentul agricol din comună.

Vulcanul care înghite câmpul

Nici ”şmârcurile” de pe câmpie, nişte porţi ale răului ceva mai mici în concepţia sătenilor, nu sunt trecute cu vederea. Deşi localnicii trec zilnic peste câmp la muncile agricole, iar şmârcurile fac parte din peisajul lor zilnic, tot le este teamă de ele. Nu se apropie, deşi par adormite. Mai mult decât atât le privesc cu îngrijorare. Oamenii locului spun că într-o zi vor înghiţi câmpul, fiind din ce în ce mai mari. 

”Eu când eram mai tânăr prin 1950, şmârcul ăsta din mijlocul câmpului, era cât un fund de găleată. Pe vremea lui Ceauşescu, prin 80, deja era mare cât roata de tractor. Iar acuma, Dumnezeu ştie, sub stuful ăla este cât o fundaţie de casă”, spune moş Grigoroaie. Chiar şi cei mai tineri ştiu că nu este bine să te apropii de şmârc, cu toate că nu cred o iotă din legendele şi blestemele locului. ”Nu ne apropiem, că este periculos. Nu-i nici poartă de iad, nimic. Îi un ochi adânc cu noroi, vulcani spun nişte oameni care au venit aici să cerceteze. Dar sunt adânci tare. Când eram copii băgam tot felul de crăci lungi. Nu cred că are fund. Sunt care au căzut acolo şi abia au scăpat. Este noroi dedesubt şi nu ştii unde se desface pământul. Ştiu că în urmă cu 10 ani sărea tare noroiul din ei, bolboroseau parcă fierbeau”, spune Marcel Dincă, un sătean din Copălău. 

image

Moş Agrigoroaiei din Copălău ştie bine legendele ”şmârcurilor”

În jurul ”şmârcurilor de pe câmp”, au apărut legende şi din ”Epoca de Aur”. Oamenii îşi aduc aminte că tovarăşilor le-a fost imposibil să-i distruga deşi le încurca socotelile cincinale. ”Au vrut cei de la CAP să toarne pământ acolo, să astupe, sau să îl niveleze. Ăştia mai bătrâni le-au spus să îşi vadă de treabă, dar nu au înţeles. A venit un băiat cu buldozerul şi a trecut peste al treilea şmârc din apropierea pădurii, aproape de cel mai mare. A intrat u tot cu buldozer. Noroc că a sărit din cabină şi l-au tras oamenii. Buldozerul a mai rămas până să se scufunde. S-au chinuit toată ziua la şufă să îl tragă cu un tractor”, spune amuzat agentul agricol Ioan Ungureanu. 

Şmârcurile sătenilor..vulcanii oamenilor de ştiinţă

Dincolo de legende şi superstiţii, misterioasele şmârcuri ale sătenilor din Copălău sunt pentru oamenii de ştiinţă, nişte vulcani noroioşi. O forţă gazoasă venită din măruntaiele pământului, care aruncă la suprafaţă noroi şi apă. Vulcanii noroioşi de la Copălău sunt asemănători celor din judeţul Buzău, mult mai bine întreţinuţi şi mult mai faimoşi. Vulcanii noroioşi de la Copălău au fost descoperiţi în anii 50 de profesorii botoşăneni de geografie care îşi duceau elevii pe câmpurile de la Copălău să le arate minunea.

image

 Uriaşul vulcan noroios de pe câmp, astăzi ”înecat” cu stuf şi abandonat

”Ţin minte că eram elev când i-am văzut prima dată. Erau spectaculoşi într-adevăr. Noroiul şi apa ieşeau cu putere la suprafaţă. Am făcut mereu ce am putut pentru a-i studia şi pentru a-i face cunoscuţi lumii ştiinţifice măcar. Mai încercăm să ducem elevi să îi vadă. Noi geografii am mai fost în zonă”, spune Mihai Cezar, un specialist în geografie din Botoşani. De altfel vucalnii noroioşi de la Copălău s-au format pe o pătură de gaze care iese la suprafaţă din adâncurile pământului. 

Au fost vizitaţi şi de oameni de ştiinţă de la Iaşi în 1975, dar au fost consemnaţi şi în lucrarea profesorului de geografie Mihai Poclid. În această lucrare, geograful botoşănean explică şi cum s-au format, acum aproximativ 3000 de ani în urmă. ”Ieşirea gazelor din subsol la suprafaţă determină deplasarea apei din adâncime şi antrenarea particolelor argiloase şi nisipoase din straturile de rocă. Rezultă un noroi, mai mult sau mai puţin vâscos care se ridică prin crăpăturile ce taie straturile şi care odată ajuns la suprafaţă, se revarsă creînd în timp un relief specific”, spune Mihai Poclid în ”Monografia geografică a judeţului Botoşani” 

Nici măcar oamenii de ştiinţă nu mai sunt interesaţi de soarta lor. Tot în perioada comunistă, pasionaţi de geografie din Botoşani, au reuşit să îi determine pe şefii de atunci ai administraţiei socialiste să declare vulcanii noroioşi, monument al naturii. Acestă titulatură nu i-a ajutat însă pe vulcani să supravieţuiască. În mod paradoxal, ”şmârcurile” de la Copălău au fost abandonate chiar şi de lumea ştiinţifică. Cercetătorii din centrele universitare nu au mai făcut sondări sau cercetări în zonă. Se ştie foarte puţin despre aceştia. ”Am auzit de vulcanii noroioşi de la Copălău. Este clar că au fost prospectaţi, dar nu ştiu sigur dacă s-a mai întreprins ceva în acest sens. Nu ştim foarte multe despre ei.”, spune geologul ieşean Viorel Ionesi. 

Monument al naturii abandonat

Deşi sunt mai mari şi au fost din spusele sătenilor chiar mai spectaculoşi decât rudele lor de la Buzău, vulcanii noroioşi de la Copălău au fost daţi uitării şi nu au fost niciodată puşi în circuitul turistic al judeţului Botoşani. S-au acoperit cu stuf şi papură de-a lungul timpului. Umiditatea a fost drenată, pământul uscat, iar vulcanii şi-au pierdut farmecul, devenind doar nişte dâmburi în mijlocul câmpului. Cel mai spectaculos dintre aceştia, uriaşul vulcan din pădure, s-a solidificat din cauza stufului şi adăposteşte doar câteva cete de mistreţi.

image

 Noroiul încă mai iese la suprafaţă din mormanele de stuf

”Este foarte greu pentru vulcani să mai fie spectaculoşi odată ce stuful se hrăneşte cu umiditatea lor. Noroiul există sub crusta uscată dar nu mai pot fi activi, sunt pur şi simplu sufocaţi. Ar trebui degajat stuful şi drenat din nou vulcanul, pentru a reîncepe procesul. Gazele să fie eliberate iar noroiul cu apa să ţâşnească din nou la suprafaţă”, spune Mihai Cezar.  Este foarte periculos însă pentru săteni să intre şi să defrişeze stuful. Crusta de pe vulcani s-ar putea fisura, iar muncitorii ar fi înghiţiţi de nămol. Ar fi nevoie de utilaje şi echipamente pentru a fi puşi în valoare. Primarul din Copălău spune că în anul 2015, pe noile axe de finanţare, speră să reuşească să facă rost de fonduri pentru vulcanii noroioşi. 

”Am deja un proiect pe fonduri europene. Aştept să văd axele de finanţare şi vedem ce putem face. Vreau să depun proiectul că vreau să fac din vulcanii noroioşi un punct important de atracţie. Vreau să dăm stuful, să îi drenăm şi să îi facem din nou să ”bolborosească”. Este un monument al naturii unicat în zona Moldovei. Dacă creşte umiditate ar putea să arate la fel de spectaculoşi chiar şi ca cei de la Buzău. ”, spune primarul de la Copălău,Ciprian Ivanov.

image

 Primarul Ciprian Ivanov din Copălău susţine că vrea să pună în valoare vulcanii accesând un proiect european

Cât despre autorităţile judeţene, acestea nici măcar nu ştiu că există la Botoşani, vulcani noroioşi. Aceştia nu au fost incluşi în nicio prezentare turistică a Botoşaniului. ” Nu ştiam că avem vulcani noroioşi la Copălău. Sincer acuma sunt alte priorităţi, cum ar fi infrastructura de exemplu. Dar aşteptăm, dacă vor să facă, Primăria Copălău, un parteneriat cu noi, la Consiliul Judeţean, poate găsim nişte soluţii”, spune Cristian Achiţei, vicepreşedintele Consiliului Judeţean. Către vulcanii noroioşi, nu există nici măcar un drum. Cărarea bătută doar de vite, are darul să alunge pe cei care află din întâmplare de existenţa vulcanilor.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

VIDEO Au fost lansate filmele care vor promova Buzăul în Uniunea Europeană, ca Destinaţie Turistică de Excelenţă

Şcoala FotoArt Studio Târgovişte „se mută” la Vulcanii Noroioşi

Botoşani



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite