Misterele cămăşii populare cu zvastici de la Darabani. Cui spun muzeografii că a aparţinut obiectul de îmbrăcăminte legat de fondatorii Mişcării Legionare

Misterele cămăşii populare cu zvastici de la Darabani. Cui spun muzeografii că a aparţinut obiectul de îmbrăcăminte legat de fondatorii Mişcării Legionare

Poalele cămăşii populare sunt acoperite cu zvastici FOTO Cosmin Zamfirache

Într-o expoziţie muzeală din cel mai nordic oraş al României, Darabani, se află un exponat unicat şi misterios. Este vorba de o cămaşă specifică portului tradiţional din nordul judeţului Botoşani, care are, însă, pe poale brodate zvastici. Cămaşa are legătură cu unul dintre întemeietorii mişcării legionare, Ilie Gârneaţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-o expoziţie muzeală din Darabani (judeţul Botoşani), cel mai nordic oraş al României, se află un exponat pe cât de misterios, pe atât de controversat. Este o piesă vestimentară ce aduce aminte de influenţa mişcării legionare asupra locuitorilor din nordul Moldovei. 
 
Este vorba de o cămaşă tradiţională, specifică portului din nordul judeţului Botoşani, pe ale cărei poale sunt brodate zvastici. Specialiştii din nordul judeţului, dar şi cei care au grijă de muzeul Nordului, au încercat să dezlege misterele cămăşii cu zvastici, un exponat unicat. 
 
Legătura cămăşii cu întemeietorii Mişcării Legionare
 
Cămaşa este păstrată în Muzeul Nordului, din oraşul Darabani. Cămaşa femeiască, cu motive populare, între care sunt inserate pe poale zvasticile, se află alături de alte elemente ale portului popular din nordul Botoşanului.
 
Muzeograful Dumitru Haha ştie de la cine a primit cămaşa şi bănuieşte cine a purtat-o. Cei care ar putea dezlega pe deplin misterul sunt, însă, morţi de mult. „Cămaşa vine de la o bătrână din satul Bajura şi a fost cusută şi purtată probabil pe vremea când era elevă. Era într-o perioadă când această simbolistică era acceptată“, spune el.
 
Pe femeie o chema Mihăilă Nedee şi locuia în Bajura, un sat din apropierea Darabaniului, aflat aproape de malul Prutului. Se presupune, de asemenea, că această cămaşă a fost cusută pentru o femeie din anturajul lui Ilie Gârneaţă, unul dintre cei cinci fondatori ai Mişcării Legionare, prieten apropiat al liderului Legiunii Arhanghelului Mihail, Corneliu Zelea Codreanu.
 
Cămaşa brodată cu zvastici de la Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
 
Mai precis Ilie Gârneaţă ar fi cerut o cămaşă populară pentru această femeie din anturajul liderilor legionari, de la mama sătencei din Bajura a cărei identitate este deocamdată necunoscută. Cert este că în timpul celui de-al doilea Război Mondial cămaşa se întoarce, nu se ştie în ce condiţii, la Mihăilă Nedee, fiica ţesătoarei, care a lucrat cămaşa pentru Ilie Gârneaţă. Mai mult, o astfel de cămaşă cu zvastici a fost purtată în primii ani ai celui de-Al Doilea Război Mondial şi la şcoală. „În acea perioadă era director la şcoala din Darabani Ion Dojinschi, iar profesoară era soţia sa Simona Dojinschi. Ion era comandant pre-militar pe raza comunei Darabani, iar soţia sa umbla numai în costum popular“, spune Dumitru Haha.
 
Nordul judeţului Botoşani înţesat de cuiburi legionare
 
Apariţia zvasticilor pe cămaşă, dar şi portul acesteia în public era justificat de numărul mare de simpatizanţi ai Mişcării Legionare din zona Darabaniului şi în general din nordul judeţului Botoşani. Prezenţa acestora este şi astăzi încă un subiect tabu. Nu şi pentru specialistul dărăbănean, care recunoaşte: „Erau multe cuiburi legionare în zona aceasta de nord a judeţului şi în special în zona Darabaniului. De altfel aici a activat şi Ilie Gârneaţă, unul dintre membrii fondatori ai Mişcării Legionare. Era avocat şi a locuit la Darabani, coordonând activitatea legionară în această zonă”, spune muzeograful Haha.

 Ilie Gârneaţă, unul dintre întemeietorii Mişcării Legionare FOTO fr.metapedia.org
 
Legionarii încurajau portul popular şi mai ales în perioada alianţei cu Germania simbolistica nazistă apărea inclusiv pe vestimentaţie. Cu toate acestea, doar această cămaşă a fost păstrată ca printr-un miracol, ascunsă de ochii comuniştilor, în lăzi ferite de ochii lumii.
 
Aşa cum mărturiseşte şi specialistul din nordul Moldovei, cămaşa avea o valoare sentimentală destul de mare, dacă a fost păstrată cu atâta străşnicie şi riscuri, fără a fi distrusă. Ea poate reprezenta amintirea de la Ilie Gârneaţă, liderul legionar. Acesta s-a născut la Darabani în 1898. A urmat şcoala de ofiţeri în municipiul Botoşani, după ce participase ca voluntar în Primul Război Mondial. 
 
Muzeograful Dumitru Haha FOTO Cosmin Zamfirache
 
El urmează apoi la Iaşi cursurile Facultăţii de Drept şi se împrieteneşte cu viitorul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu. În 1927, alături de Codreanu, Ion Moţa, Radu Mironovici şi Corneliu Georgescu, fondează mişcarea legionară. Ilie Gârneaţă deţinea cel mai înalt grad în legiune după cel al căpitanului Codreanu. A întemeiat mai multe organizaţii de binefacere care ajuta pe nevoiaşi în toată ţara printr-o reţea de cantine, dar a fondat şi ziarul anti-semit ”Cuvântul Iaşiului”. Activează ca avocat o bună perioadă la Darabani, acolo unde organizează Mişcarea Legionară din nordul Moldovei. În 1941 fuge în Germania, după înăbuşirea rebeliunii legionare. Moare la Erding, în 1971, la vârsta de 73 de ani.
 
Cămaşa care exprima simpatia moldovenilor faţă de nemţi
 
Totodată prezenţa svasticii pe cămaşă, dar şi portul acesteia, reprezenta şi simpatia moldovenilor din nord, pe care ar fi purtat-o trupelor germane staţionate în zonă, în anii războiului. ”Din ce s-a aflat de la cei care au trăit în aceea perioadă, trupele germane s-au purtat impecabil în zona Darabaniului cu populaţia. Nu au provocat distrugeri, aveau un comportament civilizat. Au atras chiar simpatia populaţiei din zonă”, spune Dumitru Haha.
 
Misterul cămăşii cu zvastici rămâne, însă, nedezlegat.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările