Istoria celui mai scurt război din lume. A durat aproape cât o pauză de cafea şi a făcut sute de victime

Istoria celui mai scurt război din lume. A durat aproape cât o pauză de cafea şi a făcut sute de victime

Parte a palatului din Zanzibar după bombardamentul britanic FOTO wikipedia

Istoria omenirii este plină de războaie. Majoritatea au fost conflicte lungi şi epuizante. Există însă şi o excepţie. Este vorba despre un conflict militar care a durat doar câteva zeci de minute. Deşi a durat atât de puţin, acest mini-război de pe o insulă din Oceanul Indian s-a soldat cu sute de victime.

Ştiri pe aceeaşi temă

Războaiele au marcat istoria umanităţii. Majoritatea au implicat un număr mare de combatanţi şi s-au desfăşurat pe o perioadă îndelungată, de la câteva luni la câteva sute de ani. 

Au existat însă războaie atât de scurte, încât combatanţii nici măcar nu s-au obişnuit bine cu statutul de beligeranţi. 

Cel mai scurt război din istoria umanităţii a avut loc acum aproximativ 130 de ani, pe coasta de Est a Africii, în locul ce astăzi este un paradis turistic. 

Este vorba despre insula Zanzibar, un teritoriu ce aparţine, astăzi, din punct de vedere administrativ, de Tanzania. 

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Zanzibarul era însă disputat de Marea Britanie şi Germania, dar şi de liderii musulmani care doreau să continue dinastia arabă care a condus timp de câteva sute de ani insula. 

Războiul pentru Zanzibar a durat mai puţin decât un prânz pe fugă în orice restaurant. 

Războiul din paradis

Zanzibarul este o insulă pe coasta de est a Africii. Este un autentic paradis exotic în Oceanul Indian, locuit de o populaţie mixtă dominată etnic de africani şi arabi, numărând aproximativ 1 milion de persoane. 
 
Propriu-zis dezvoltarea insulei s-a legat de ocuparea acesteia de către arabi încă din secolul al VIII-lea d.Hr. După o scurtă perioadă în care portughezii au dominat insula, cu antrepozite comerciale, începând cu secolul al XVII-lea, arabii din Oman preiau din nou controlul insulei şi o transformă într-un sultanat. 
 
În Zanzibar era unul dintre cele mai faimoase târguri de sclavi de pe coasta de Est a Africii, conducătorii insulei câştigând venituri considerabile din acest comerţ inuman. În Zanzibar erau aduşi africani prinşi prizonieri sau vânduţi din interiorul continentului şi vânduţi în ţările arabe, în Asia sau coloniile americane. 
 
În Zanzibar se practica şi un înfloritor comerţ cu fildeş, dar şi cu mirodenii. Arabii ridică oraşe şi chiar un important fort în Zanzibar, plus un palat al sultanului. 
 
Până dincolo de mijlocul secolului al XIX lea, sultanatul de Zanzibar a înflorit din punct de vedere economic, mai ales din comerţul de fildeş, mirodenii şi sclavi, extinzându-şi teritoriul până în Africa continentală, pe teritoriul de astăzi al Mozambicului. 
 
Moartea ultimului sultan din Zanzibar a dus la divizarea puterii sultanatului ,dar a reprezentat şi un bun prilej de imixtiune a marilor puteri coloniale. 
 
În 1890, Zanzibarul, sau ce mai rămăsese din sultanatul de altădată, a devenit monedă de schimb între marile puteri coloniale europene. Mai precis, prin tratatul Heligoland-Zanzibar dintre Marea Britanie şi Germania, insula şi implicit sultanatul Zanzibar treceau sub protectorat britanic. 
 
Englezii au pus drept sultan pe Hamad bin Thuwaini, un susţinător şi un supus al coroanei britanice. Acesta a domnit din 1893 până în 1896. Hamad a murit în condiţii suspecte, britanicii bănuindu-l pe verişorul său, Khalid bin Barghash, că i-a scurtat zilele otrăvindu-l pentru a-i lua tronul. 
 
De altfel, la numai câteva ore de la moartea lui Hamid, vărul său Khalid a şi preluat puterea instalându-se în palatul sultanilor. Mai mult decât atât, el şi-a manifestat independenţa faţă de britanici. Înscăunarea fără aprobarea coroanei şi mai ales tendinţele de autonomie sugerate de Khamid au supărat pe reprezentanţii Imperiului Britanic, în Africa. 
 

Război câştigat în 38 de minute

Şeful corpului diplomatic britanic din zonă, Basil Cave, i-a cerut imediat lui Khalid să abdice. Sultanul din Zanzibar nici măcar nu l-a băgat în seamă. Ba mai mult, s-a arătat dispus să-şi apere independenţa cu arma-n mână. 
 
Sultanul din Zanzibar a mobilizat peste 3.000 de oameni, înarmaţi, culmea, cu puştile făcute cadou de britanici sultanului Hamid, predecesorul lui Khalid. Acestea au fost îndreptate către port, unde se afla două nave de război britanice, toată artileria. A fost înarmată şi o navă de luptă zanzibareză, care a ieşit imediat în larg. 
 
Basil Cave a chemat imediat întăriri. În 24 de ore, alte două nave de război britanice au ajuns în zonă iar portul din Zanzibar a fost imediat înconjurat. În tot acest timp, Basil Cave a solicitat Guvernului britanic intervenţia în forţă. 
 
Pe data de 26 august 1896, reprezentantul diplomatic al Marii Britanii, în zonă, Basil Cave, a transmis un ultimatum sultanului Khalid cerându-i să abdice şi să coboare steagul sultanatului de Zanzibar de pe palat. Khalid a refuzat. În acel moment Basil Cave, împuternicit de Guvernul britanic, a declarat război Zanzibarului. 
 
Toate navele de luptă britanice au deschis focul asupra palatului sultanului. La numai două minute de la începerea focului, Khalid a fugit din palat. Şi-a lăsat cei 3.000 de soldaţi să îndure urgia. 
 
Palatul a fost făcut praf în numai 38 de minute. În tot acest timp au murit 500 de soldaţi din Zanzibar. 
 
Steagul a fost imediat coborât, iar toţi cei rămaşi în viaţă s-au predat. Zanzibarul capitulase. Khalid a fugit în Tanzania controlată de nemţi. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările