FOTO Capitala încondeierii ouălor: secretele meşterilor populari care transformă tradiţia de Paşte într-o adevărată artă

FOTO Capitala încondeierii ouălor: secretele meşterilor populari care transformă tradiţia de Paşte într-o adevărată artă

Cei mai buni meşteri încondeietori de ouă se adună la Rogojeşti pentru a-şi arăta măiestria FOTO Gina Pătraşcu Zamfirache

Satul Rogojeşti din judeţul Botoşani devine în fiecare an, în preajma Paştelui, un centru important al tradiţiilor populare. Pentru al treilea an, aici s-au întâlnit meşteri populari care s-au întrecut în măiestrie, în cadrul unui festival-concurs de încondeiat ouă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Rogojeştiul este un sat din nord-vestul judeţului Botoşani în care localnicii români şi ucraineni încă mai păstrează tradiţii altfel pierdute. Pentru al treilea an, cu trei săptămâni înainte de Paşte, aici se organizează un festival-concurs care îmbracă straie populare peste faţa ponosită a realităţii. Clopotele bat cu putere, iar Rogojeştiul devine o adevărată capitală a tradiţiilor destinate Paştelui şi în special încodeiatului de ouă.
Cuib cu ouă încondeiate FOTO Gina Pătraşcu Zamfirache
 
Anul acesta, pe 9 şi 10 aprilie, sute de oameni s-au revărsat către „prăznicarul“ parohiei, transformat în loc de şezătoare, ca acum câteva sute de ani. Aici s-au adunat renumiţi meşteri încondeietori de ouă din Moldova. Este vorba inclusiv de faimoşii meşteri suceveni din Ulma, Vatra Moldoviţei dar şi din Ciocăneşti. Rogojeştiul nu a fost ales întâmplător, spun specialiştii. Aici, de sute de ani, este o adevărată vatră a încodeietorilor de ouă.
 
„Bucuria de a ne vedea împreună“
 
Meşteri chemaţi an de an la Rogojeşti vin să-şi prezinte creaţiile, dar şi să se întreacă în măiestrie. Pe durata celor două zile, 30 de specialişti şi-au dovedit talentul, în cadrul unui festivalul-concurs de încondeiat ouă unic în ţară. Evenimentul a fost organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Botoşani prin etnograful Margareta Mihalache, dar mai ales de oamenii din parohia „Naşterea Maicii Domnului“, adunaţi de preotul satului Ioan Flaviu Rus. 
Artă din coajă de ou FOTO Gina Pătraşcu Zamfirache
 
După ce au bătut clopotele, meşterii s-au aşezat la mese şi au început să lucreze. Femeile sporovăiau vesele, în timp ce mâinile lor creau adevărate opere de artă în faţa celor ce priveau umiţi cum un banal ou se poate transforma într-o bijuterie. Au fost utilizate ouă de toate tipurile, inclusiv de struţ, care erau transformate rând pe rând în poşete sau cufere frumos colorate. Bucovinence artiste din Ulma, Vatra Moldoviţei sau Ciocăneşti, moldovence şi ucrainience au lucrat umăr la umăr. „Este concurs, dar în primul rând este bucuria de a ne vedea şi de a lucra împreună la şezătoare, aşa cum au făcut şi strămoşii noştrii“, spune Ana Marocico, o bucovineancă din Ulma.
 
Artă pe coajă de ou
 
Ceea ce se întâmplă la Rogojeşti nu este doar un simplu concurs, ci o probă de măiestrie la care participă cei mai buni. Modelele, fie ele tradiţionale sau inovatoare, tranformă oul într-o adevărată operă de artă. Ana Marocico, o suceveancă specialistă în încondeierea ouălor, explică cum iau naştere ouăle desenate în şapte culori, după o tehnică veche de câteva sute de ani. „Este o tradiţie, în zona din care vin, moştenită de la bunici, străbunici şi aşa mai departe. Este vorba de ouăle cu şapte culori. Prima dată pe alb, mov, roz, albastru. După care adaug galben, verde şi negru. Şterg bine să se amestece şi le dau cu lac. Apoi fiecare motiv are denumirea lui. Sunt ouă cu cruce pascală pe o parte, iar pe cealată brâul Maicii Domnului. Apoi mai sunt simbolurile tradiţionale, precum steaua, spicul sau vârtelniţa“, spune femeia. 
Ana Marocico din Ulma FOTO Cosmin Zamfirache
 
Din ouă iau naştere şi tot felul de obiecte, precum mici bibelouri încondeiate care se pot deschide sau jucării din coajă de ou încondeiată. Tehnicile diferă de la zonă la zonă, fie prin încondeiere simplă cu mai multe culori, precum cele de la Ulma sau Rădăuţi, fie prin procedee complicate, cu incizii şi adevărate broderii pe coajă de ou, precum cele de la Vatra Moldoviţei.
 
Meşteşug învăţat în copilărie
 
Meşterii din Rogojeşti, aflaţi la graniţa ţinuturilor specializate în acest meşteşug, îmbină multe dintre aceste tehnici, într-un adevărat spectacol de culori şi forme. Una dintre cele mai talentate încondeietoare din Moldova este chiar din Rogojeşti. Se numeşte Celica Nistor, iar ouăle transformate în opere de artă de mâninile sale dibace au ajuns în toată Europa. „Eu m-am născut într-o familie care încondeia ouă. Din generaţie în generaţie s-a perpetuat meşteşugul. L-am învăţat de mică. Ouăle pe care le încondeiez le-am dus şi în Anglia,Belgia, Franţa, peste tot în Europa. Am avut şi multe comenzi din străinătate“, spune Celica Nistor. 
Celica Nistor din Rogojeşti FOTO Cosmin Zamfirache
 
Talentul şi faima Celicăi Nistor au inspirat organizarea acestui festival-concurs la Rogojeşti. „Într-o vizită pastorală la casa doamnei Celica Nistor, care mergea la foarte multe concursuri prin ţară cu încondeiatul ouălor, i-am lansat întrebarea dacă nu cumva s-ar putea face şi la noi aşa ceva. Şi atunci ne-a venit această ideea“, spune preotul paroh. 
 
Pasiune născută din durere
 
Dincolo de măiestria meşteşugului, se află şi numeroase poveşti de viaţă. Cel mai bun exemplu, este chiar Elena Coca, câştigătoarea din acest an al marelui premiu la festivalul de la Rogojeşti. Femeia din Vatra Moldoviţei s-a apucat de încodeniat ouă din durere şi dorinţa de a se apropia de Dumnezeu. „M-am apucat de încondeiat ouă recent. M-a învăţat o femeie meşter popular din sat. M-am apucat după moartea soţului. A fost o renaştere din suferinţă. Încondeiatul m-a izbăvit şi m-a apropiat de Dumnezeu ca să înţeleg viaţa şi moartea. S-a întâmplat aceva atunci, care a schimbat totul în mine“, spune Elena Coca. 
Elena Coca, câştigătoarea de anul acesta FOTO Gina Pătraşcu Zamfirache
 
Ouăle Elenei Coca a impresionat prin modelele-unicat, adevărate goblenuri ţesute pe coaja oului. „Am abordat nouă faţă de restul lumii. Lucrez punctul în relief cu ceară şi îl numim în zona noastră tehnica goblen. Este o tehnică mult mai greoaie, fiindcă sunt multe etape şi durează multe. Ca să facem un ou de genul acesta ne trebuie două zile. Putem spune că noi coasem aceste ouă“, spune Elena Coca.
 
Tradiţii salvate 
 
Festivalul a fost sprijinit de specialiştii etnografii, tocmai pentru păstrarea acestui obicei-unicat. La Rogojeşti, în fiecare familie se încondeiază ouă, spun specialiştii, iar festivalul-concurs este necesar pentru salvarea acestui meşteşug care dispare în lumea modernă. „Manifestarea propriu-zisă şi-a propus drept finalitate conservarea meşteşugului încondeierii ouălor, axându-se, în primul rând, pe o microzonă ce aparţine judeţului Botoşani, respectiv comuna Mihăileni, sat Rogojeşti. Opţiunea instituţiei în ceea ce priveşte locul derulării concursului nu a fost întâmplătoare deoarece, în contextul actual, se consideră că mai există posibilitatea de a asigura o longevitate acestui meşteşug tocmai în interiorul unei comunităţi, unde aproape în fiecare familie acesta se mai practică“, precizează etnograful Margareta Mihalache.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
 
 
 

Ana Marocico din Ulma

Imagini din aceeasi galerie
  • Ana Marocico din Ulma
  • Celica Nistor cu elevele sale
  • cuib din oua incondeiate
  • arta din coaja de ou
  • Coca Elena din Vatra Moldoviței
  • Matriosca din coji de oua brodate
  • Femeile la lucru
  • incondeietoarele au muncit cot la cot
  • Oua din Vatra Moldoviței
  • Oua de la Radauti
  • Ucrainiencele de la Rogojești
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările