Enigmele din spatele unuia dintre cele mai importante tezaure antice ale lumii. Ar fi aparţinut unei prinţese daco-romane de pe teritoriul României

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tezaurul de la Pietroasele este unul dintre cele mai importante tezaure antice ale lumii. A fost descoperit în România şi batjocorit aproape un secol, fiind spart, furat şi traficat.

Tezaurul de la Pietroasele, adăpostit astăzi de Muzeul Naţional de Istorie a României, este una dintre cele mai valoroase comori ale lumii antice. Este exponentul tezaurier al antichităţii târzii şi reprezintă totodată o mare enigmă. În jurul acestui tezaur descoperit în secolul XIX pe teritoriul României s-au ţesut numeroase poveşti, dar şi zvonuri despre blesteme şi puteri magice. Deşi tezaurul este deosebit de valoros mai ales din punct de vedere cultural şi istoric, povestea sa este una zbuciumată, fiind la un pas de a fi pierdut definitiv.

Ce este de fapt tezaurul de la Pietroasele

Această comoară a lumii antice este formată din mai multe obiecte din aur masiv, găsite toate în acelaşi loc. Iniţial se bănuieşte că ar fi fost format din 22 de piese din aur masiv ce cântărea peste 40 de kilograme. Astăzi sunt doar 10 piese ce cântăresc în jur de 19 kilograme. Obiectele nu par să fi avut  o destinaţie practică, în afară de cele care puteau servi drept podoabă, fiind mai mult obiecte de prestigiu sau pradă de război. 

”Obiectele din care este compus tezaurul de la Pietroasa se pot împărţi în două mari categorii: vase şi podoabe. Aşa cum sugerează atât textele antice, cât şi imaginile păstrate ale Antichităţii, vesela de metal reprezenta un accesoriu indispensabil al meselor festive, din aceeaşi categorie alegându-se şi vasele din patrimoniul templelor. Devenind părtaşe la comuniunea banchetului sau a ceremoniilor religioase, vasele dobândeau valenţe noi şi îşi îmbogăţeau, implicit sfera semnificaţiilor. La rândul lor, pe lângă valoare strict decorativă, podoabele puteau avea şi ele una simbolică, de însemne de statut sau de afirmare a identităţii, adică a apartenenţei la un anumit grup etnic sau/şi social”, se precizează pe pagina oficială a Muzeului Naţional de Istorie a României. Cele mai impresionante pieste sunt fibulele inspirate din forme de păsări stilizate ceea ce i-a adus tezaurului denumirea populară de ”Cloşca cu puii de aur”. 

Interesante sunt şi paterele, un pas pentru băut în special vin cu încrustaţii ce reprezintă viţă de vie şi zeităţi, dar şi cănile măiestrit lucrate. Ce semnifica tezaurul de la Pietroasele este unul dintre marile mistere ale istoriei românilor. Obiectele sunt din medii diferite adunate la un loc. Podoabele, în special fibululele în formă de pasăre, aşa cum arată specialiştii, aparţin antichităţii târzii romane. Paterele, vasele de băut vin, aşa cum remarca Odobescu, cel care de altfel a dedicat în secolul al XIX lea un amplu studiu acestui tezaur, provin la fel din mediul anichităţii greco-romane. Mai ales că podoabele duc cu gândul la mitologia greco-romană, sugerând divinităţi precum Dyonisos sau Cybele. Suprbul colan cu balama de asemenea este de inspiraţie romană. Totodată există şi piese care duc cu gândul la lumea barbară, germanică. De exemplu este un celebru colan cu caractere runice inscripţionate pe suprafaţa sa. 

Lucrătura este specifică triburilor germane la fel ca şi conţinutul inscripţiei, unde apare cuvintele ”hailag”, ce înseamnă ”sfânt", şi ”Gutan”, care înseamnă ”got”. Pentru specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie al României, semnificaţia acestui tezaur este încă un mister, fiind jumătate ”barbar”, jumătate roman. ”Încercarea de a oferi un răspuns întrebărilor legate de tezaurul de la Pietroasa devine un proces complicat, în care privirea de ansamblu şi cercetarea detaliilor capătă o pondere comparabilă. Fiecare răspuns şi fiecare detaliu în parte nasc alte întrebări şi astfel, încercând să îi descoperim tainele şi semnificaţiile de dinainte de depunere, îi ducem mai departe povestea şi îi construim istoria de după descoperire”, arată aceştia. În numeroase accepţiuni este fie un tezau rezultat din pradă, prin atacarea provinciilo imperiului, fie obiectele oferite ca tribut barbarilor germani în schimbul păcii sau al ajutorului militar.

Averea goţilor îngropată la Pietroasele

Una dintre cele mai acceptate variante este că tezaurul a aparţinut germanilor care au străbătut în secolele Antichităţii Târzii, teritoriul României. Mai precis se bănuieşte că ar fi aparţinut triburilor vizigote, care se retrăgeau din cala hunilor în secolul al IV-lea după Hristos. În faţa invaziei războinicior de stepă ai lui Attila regele vizigot Athanaric nu poate opune rezistenţă. Se retrage prin zona Carpaţilor către sudul Dunării. Pentru a se deplasa mai rapid, dar şi pentru a nu risca s piardă bogăţiile adunate, decide să le ascundă pe Dealul Istriţa din judeţul Buzău. Obiectele erau atât podoabe romane luate ca pradă sau ca plată pentru servicii militare, cât şi efecte personale germanice. 

Această ispravă ar fi avut loc în jurul anul 381 d Hr, moment după care Athanaric ajunge în Imperiu la Constantinopol, alungat de huni. Bineînţeles totul este doar o presupunere bazată pe câteva pasaje din ”Istoria Romană„ a lui Ammianus Marcellinus. Cu toate acestea din punct de vedere arheologic şi al analizelor de laborator s-a constatat că de fapt piesele sunt diferite ca vechime. Cea mai veche, o pateră, a fost fabricată în jurul anului 360 d Hr, în timp ce una dintre cele mai recente tocmai în secoul al V lea dHR. Cu alte cuvinte tezaurul conţine piese cu o diferenţă de vechime de câteva sute de ani între ele. Tocmai de aceea se bănuieşte că ar fi aparţinut de fapt ostrogoţilor, un alt neam germanic şi a fost îngropat în secolul al V-lea.

Tezaurul unei misterioase ţări daco-romane?

Tezaurul de la Pietroasele a stârnit bineînţeles imaginaţia amatorilor de legende şi de istorie. Au apărut poveşti şi chiar lucrări dedicate acestui tezaur şi a persoanelor care l-au deţinut şi depus în munţi. Una dintre aceste variante poate fi întâlnită în lucrarea lui Dumitru Ion Dincă, "Nevăzuta faţă a Tezaurului de la Pietroasa". Mai precis acesta susţine că de fapt tezaurul ar fi aparţinut unui regat daco-roman format după retragerea aureliană în zona Carpaţilor de Curbură şi despre care nu se mai ştie nimic. Aceeaşi ipoteză, a existenţei unui regat daco-roman format după retragerea aureliană şi care ar fi rezistat chiar invaziilor, a fost susţinută şi de cercetătorul Mircea Lerian. Mai mult decât atât, acesta pomeneşte de o regină Gaatha a daco-romanilor. S-a ajuns la această concluzie după un pasaj descoperit în ”Historia Ecclesiastica” a lui Socrate din Constantinopol, un învăţat din secolul al IV-lea d.Hr. 

În lucrarea sa este pomenită această Gaatha drept o regină gotică creştină, care a strâns osemintele unor martiri ucişi de conaţionalii săi păgâni. Bazându-se pe confuziile făcute deseori de autorii antici târzii între goţi şi daci, s-a ajuns la concluzia că Gaatha era de fapt regină dacă sau mai precis daco-romană. Plecată în exil la romani, Gaatha ar fi fost întâmpinată la întoarcere cu numeroase comori. Conform lui Lerian, aceste comori ar fi tezaurul de la Pietroasele îngropat de regină în judeţul Buzău. Bineînţeles această ipoteză nu poate fi acoperită suficient de bine documentar şi nici arheologic rămânând doar la stadiul de legendă.

Comoara prinţesei Egiptului

O altă versiune alternativă a  originii şi depunerii tezaurului de la Pietroasele aparţine lui  Gheorghe V. Cârlan, autorul lucrării “Tezaurul de la Pietroasa şi prinţesa Khnumet”. Mai precis este vorba despre prinţesa egipteană Khnumet care a trăit cu mai bine de o mie de ani înainte de Hristos şi care culmea s-a îndrăgostit de un prinţ trac din Carpaţi. Bineînţeles prinţesa şi-a urmat iubitul primind în dar o serie de bijuterii. În sprijinul ipotezei nu au fost aduse însă dovezi arheologice sau documentare irefutabile.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Despăgubiri record cerute de Ministerul Culturii traficanţilor de comori. Cum au fost motivate daunele pentru comoara dispărută de 30 de kilograme de aur

Misterul puţului de pe insula Oak. Chiar  preşedintele SUA Franklin D. Roosevelt şi celebrul actor John Wayne au săpat să găsească comoara legendară

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite