Drumul ruşinii: cum arată, în secolul XXI, un drum naţional din nordul României. De 500 de ani a rămas neschimbat

Drumul ruşinii: cum arată, în secolul XXI, un drum naţional din nordul României. De 500 de ani a rămas neschimbat

Cum arată drumul national 24 C Rădăuţi Prut Manoleasa în anul 2015 FOTO Cosmin Zamfirache

Drumul naţional care străbate pe o porţiune de 40 de kilometri nordul României a rămas neschimbat de aproape 500 de ani. Deşi face legătura cu punctul vamal de trecere în Ucraina, dâra de pământ înnămolit şi plină de gropi, care oficial poartă denumirea de DN 24 C, nu a fost asfaltată nici până astăzi de autorităţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

În nordul judeţului Botoşani, se află pe hărţile rutiere DN 24 C, un drum naţional care face legătura dintre Botoşani şi Ucraina prin punctul de trecere al frontierei. Dacă un şofer care nu cunoaşte împrejurimile alege să circule pe DN 24 C îşi va da imediat seama că are parte de aventura vieţii lui. 
 

Fâşia de pământ înămolită numită drum naţional

 
Drumul care porneşte de la Manoleasa şi se termină după 40 de kilometri în dreptul localităţii Rădăuţi Prut, este un adevărat infern. 
 
În special când plouă, drumul devine o mocirlă diformă, plină de gropi pline cu apă, hârtoape şi denivelări. Iarna drumul naţional, care ar trebui să fie o punte comercială între România şi Ucraina este impracticabil. 
 
Acelaşi lucru se întâmplă când apele Prutului ies vara din matcă şi spală bucata de pământ care oficial este drum naţional. Mai mult decât atât DN 24 C nu a fost niciodată asfaltat, nici măcar amenajat. ”Nu a fost niciodată asfaltat. S-au mai pus camioane cu balasat dar când vine apa ”spală„ totul. Rămâne doar pământul cu gropile şi noroiul”, spune primarul Sorin Scutaru din Mitoc, o localitate tranzitată de drumul de pământ. 
 

Drum neschimbat de 500 de ani 

 
Pe cei 40 de kilometri cât are drumul naţional de pământ din nordul Moldovei, se află răsfirate câteva localităţi condamnate la izolare şi sărăcie. Este vorba de Rădăuţi Prut, Manoleasa, Păltiniş şi Mitoc. Practic drumul este deschis doar câteva luni pe an şi atunci greu practicabil. Activităţile economice în lipsa infrastructurii stagnează. 
 
”Cum să sperăm la o viaţă mai bună. La oameni care să vină să se privatizeze aici, pe catastrofa asta de drum. Îşi rup maşinile. Suntem la capătul lumii”, spune Ionel Budeasa un localnic din Rădăuţi Prut. Nu întotdeauna a fost aşa. Localităţile de pe malul Prutului era des tranzitate de carele negustorilor, români, greci, armeni, evrei sau polonezi. Acum 500 de ani însă. Dealtfel drumul a rămas tot de atunci neschimbat. ”Drumul către malurile Prutului, care era loc de tranzit şi comerţ cu mărfuri era circulat. Atunci mergeau cu căruţele se descurcau prin noroi”, spune viceprimarul din Mitoc Ovidiu Buduruţă.
 
 Defapt aşa cum spune şi istoria comunelor din zonă, drumul a fost făcut tocmai pentru a încuraja comerţul de la oraşele genoveze de la Malul Mării Negre cu oraşele ucrainiene şi poloneze. După ce aceste legături comerciale au încetat, a fost abandonat şi drumul. A mai fost străbătut de câteva ori de tancurile ruseşti în al doilea război mondial, înămolindu-l şi mai tare, după care a fost abandonat. Culmea nici după 1990, deşi face legătura cu graniţa Ucrainei şi a Republicii Moldova drumul nu a prezentat interes pentru autorităţi.
 

Drumul de pământ ţinta promisiunilor electorale

 
Drumul naţional de pământ 24 C devine interesant pentru autorităţi în preajma campaniilor electorale. Oamenii din zonă au sperat şi în 2008 şi în 2012 dar şi în 2014. Pănă acum , promisiunile au venit şi au plecat, la fel ca puţinul balast aruncat pe drum. ” Ne-am săturat să ne tot promită. Când îi să fie voturi, vin tot felul de oameni pe aici, senatori, deputaţi, spun că fac şi nimic”, spune supărat nea Dumitru din Mitoc. 
 
„Trebuie să facem ca în România să nu mai fie nici un drum naţional de pământ. Acesta e ultimul şi cred că e ruşinos pentru România să aibă drum naţional de pământ",  preciza şi primul ministru Victor Ponta, într-o vizită în judeţul Botoşani, culmea chiar înaintea unui an electoral. Mai mult deât atât Ponta a şi spus că vor fi alocaţi bani. Primarii care străjuiesc drumul naţional de pământ au aşteptat în zadar. 
 
Au mai venit câteva camioane cu balast, care a fost imediat măturat de apele Prutului în această vară. După atâtea promisiuni neonorate, până şi reprezentaţii Guvernului în teritoriu se gândesc că cel mai probabil, ucrainienii vor fi cei care până la urmă vor da tonul. Mai precis prefectul Costică Macaleţi, spune că dacă Republica Moldova sau Ucraina vor intra în Uniunea Europeană, drumul va deveni o prioritate.
 

Se asfaltează în 2015

 
Ovidiu Laicu, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri Iaşi, a dezvăluit astăzi în exclusivitate pentru Adevărul că drumul naţional de pământ dintre Manoleasa şi Rădăuţi Prut va fi asfaltat până la finalul acestui an.
 
„Chiar acum am vorbit cu proiectantul. Drumul va fi pietruit în primă fază, se vor face canale de scurgere laterale pentru că acolo se adună multă apă. Apoi se va turna un strat, două de asfalt”, spune Laicu. Va amintim că în România mai sunt şi alte drumuri naţionale de pământ.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările