Dovezile cutremurătoare ale uneia dintre primele pandemii care au răvăşit Europa. Mare parte a populaţiei a murit

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Parte a aşezării neolitice La Draga FOTO visitmuseum.gencat.cat
Parte a aşezării neolitice La Draga FOTO visitmuseum.gencat.cat

Cercetătorii europeni sunt aproape de a identifica originile apariţiei bacteriei care stă la baza cele mai mai ucigătoare boli din istoria omenirii. Specialiştii arată că acum aproximativ 6000 de ani a avut loc prima mare pandemie cunoscută, una care a distrus efectiv civilizaţia agrară din Europa, ucigând totul în cale.

Pandemiile au fost una dintre cele mai crunte realităţi ale istoriei. Cea mai ucigătoare a fost fără îndoială ciuma, provocată de o bacterie numită Yersinia Pestis. Iar cea mai faimoasă epidemie de ciumă, sau ”moartea neagră” cum a fost numită în izvoarele vremii, a ucis aproape jumătate din populaţia Europei, în Evul Mediu. 

În urma cercetărilor ADN efectuate asupra unor rămăşiţe pământeşti de acum 6000 de ani, cercetătorii au ajuns însă la o concluzie sumbră. Şi anume că, aproape de finalul neoliticului, Europa a fost răvăşită de o pandemie cumplită care efectiv a distrus marile civilizaţii ale vremii. Aşezări agrare uriaşe au fost efectiv pustiite de ciumă. 

Specialiştii au ajuns la concluzia că de fapt epidemiile au îngenuncheat marile civilizaţii agrare europene şi nu triburile de păstori-migratori, yamnaya, din stepele nord-pontice.

Stigmatul morţii într-un trup de acum 5000 de ani

O echipă de cercetători din Franţa, Suedia şi Danemarca au analizat rămăşiţele pământeşti ale unei tinere de 20 de ani, care a locuit în Suedia, acum 5000 de ani, adică în epoca neolitică. 

Tânăra provenea dintr-o comunitate de agricultori şi păstori din nordul Europei, iar specialiştii au prelevat şi probe ADN pentru a înţelege printre altele şi cauza decesului. Rezultatele au fost cutremurătoare. Cel mai probabil, tânăra murise din cauza infectării cu bacteria Yersinia Pestis. Pe scurt, a fost răpusă de ciumă. 

Simon Rasmussen, un cercetător de la Universitatea din Copenhaga, a precizat că această descoperire ar putea schimba viziunea asupra sfârşitului neoliticului în Europa, dar şi asupra sorţii marilor civilizaţii agrare de pe bătrânul continent. 

Analizele efectuate de acest grup de cercetători a fost deja publicat în revista de specialitate Cell în anul 2018 şi susţin că sunt aproape de a descoperi originile bacteriei care a provocat ciuma, acest coşmar pandemic al istoriei. Mai mult decât atât, Rasmunssen crede că rămăşiţele tinerei din neolitic ar putea fi una dintre dovezile că Europa a trecut acum 5.000 de ani printr-un val pandemic fără precedent, care efectiv a decimat populaţia şi a schimbat cursul istoriei. 

”Ciuma este probabil una dintre cele mai mortale boli care au afectat umanitate. Însă dacă te gândeşti la cuvântul <ciumă> poate să însemne infecţia cu Yersinia Pestis, dar, din cauza traumei provocată de ciumă de-a lungul istoriei, poate să se refere şi la orice altă molimă. Analizele pe care noi le întreprindem aici ne ajută să ne întoarcem în timp şi să vedem cum acest agent patogen, care a avut un efect uriaş asupra noastră, a evoluat”, a precizat Rasmunssen pentru sciencedaily.com.

Pandemia şi soarta misterioasă a proto-oraşelor europene

Acum 5.000-6.000 de ani în urmă în Europa înfloreau civilizaţii agrare. Domesticirea animalelor şi cultivarea plantelor a schimbat total destinul omenirii, fiind cunoscută, pe bună dreptate, ca o ”revoluţie neolitică” care a transfomat total comunităţile de vânători-culegători din paleolitic. 

Uneltele de piatră au devenit tot mai bine executate, ceramica lucrată cu o măiestrie fără precedent în cadrul anumitor culturi, iar religia tot mai complexă şi cu un rol tot mai mare în societate. În plus, societăţile s-au stratificat şi diversificat. 

Au apărut artizanii, oamenii care intermediau relaţia cu divinitatea, liderii. Satele de bordeie s-au transformat treptat în proto-oraşe, aşezări impresionante cu până la 20.000 de locuitori. De altfel, aceste uriaşe aşezări neolitice au devenit o obişnuinţă în Europa acelor vremuri. În acestea, pe lângă locuinţe obişnuite, au apărut templele, case de mari dimensiuni, fie comunitare, fie ale liderilor, ateliere şi depozite de cereale. Civilizaţiile neoliticului înfloreau în toată Europa. 

La un moment dat însă, tot aceste avânt cultural şi tehnologic a fost curmat aproape brusc.

Proto-oraşele neoliticului european au căzut în ruină, unele arse şi distruse, altele efectiv abandonate. Marile civilizaţii agrare se aflau la apus, dispărând misterios din istorie. Până în prezent, unul dintre motivele invocate de specialişti au fost invaziile triburilor de stepă. Acestea reuşiseră să domesticească calul şi au învăţat să-l folosească în luptă. Au învăţat totodată prelucrarea unui nou material, mai performant, şi anume bronzul. Triburile migratorilor de stepă deţineau o tehnologie militară şi vitalitate superioară triburilor agrare din Europa. 

În primul rând, este vorba despre populaţiile culturii yamnaya, triburi venite de undeva din stepele nord-pontice şi care s-au extins pe o bună parte din Europa, fiind consideraţi ”taţii“ popoarelor europene din epoca bronzului şi mai apoi din antichitate. Se bănuieşte că aceste neamuri de păstori-războinici ar fi adus sfârşitul civilizaţiilor neolitice şi eneolitice europene. 

Noile cercetări arată însă că la venirea triburilor yamnaya, civilizaţiile agrare erau deja în plin declin. Tocmai de aceea echipa de cercetători coordonată de Rasmunssen crede că, de fapt, o pandemie de mari proporţii a măturat întreaga Europă acum 5.000 de ani.

Cu ceea ce ştiau oamenii la aceea vreme, ciuma a făcut ravagii ucigând totul în cale. Uriaşe aşezări au fost abandonate. Unele au fost arse în încercarea disperată de a scăpa de boală. 

”Credem că datele se potrivesc. Dacă molima se răspândea în aceste aşezări uriaşe, atunci oamenii au început să moartă pe capete, iar aşezările au fost distruse sau abandonate. Exact asta observămm acum în aceste aşezări de acum 5.500 de ani. Ciuma, probabil a început să se răspândească pe rutele de migraţie sau comerciale, ajungând să cuprindă multe regiuni din Europa acelei perioade“, precizează Rasmunssen în aceeaşi publicaţie. 

Specialiştii cred că ciuma a apărut în aşezările unde se practica comerţ, fie cu materii prime, fie cu produse finite. Alţii sunt de părere că ciuma a fost adusă de primele triburi yamnaya, în zonele estice, iar de acolo s-a răspândit, prin comerţ, peste tot în Europa.

Pandemia care a făcut ravagii în Europa

Marile aşezări neolitice, spun specialiştii, erau mediul perfect pentru răspândirea epidemiilor. Erau aglomerate, cu locuinţe lipite una de alta sau chiar etajate. În plus, nu existau condiţii sanitare adecvate, inclusiv cu numeroase rozătoare în preajmă. 

Specialiştii cred că pandemia a fost atât de puternică, încât populaţia neolitică a Europei a fost omorâtă într-o proporţie dramatică. Specialiştii au observat, pe baza studiilor, că acum 4.500 de ani, genomul populaţiei europene a suferit o schimbare majoră. Pe scurt, s-ar fi produs o calamitate pandemică de proporţii care a ucis o mare parte a populaţiei. Vidul a fost rapid umplut cu triburi din zonele de stepă şi alte populaţii.  

Ceva mai ferite de ciumă au fost triburile insulare sau din zonele mai izolate, cu largi bariere montane sau forestiere, în locuri greu accesibile. 

”Primele forme de ciumă s-au răspândit înainte de migraţia popoarelor de stepă şi probabil au ucis o bună parte din populaţia neolitică”, a precizat şi Kristian Kristiansen, arheolog la Universitatea din Gothenburg, Suedia, pentru prestigioasa publicaţie ştiinţifică „Nature“. 

Există însă şi specialişti care sunt sceptici, nu atât în privinţa epidemiilor neolitice, ci mai ales asupra faptului că aceste pandemii au afectat la scară foarte mare Europa neolitică. Aceşti specialişti spun că au nevoie de dovezi suplimentare care să dovedească răspândirea ciumei din aşezările est-central europene către restul Europei.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Arafat: O nouă echipă medicală din Danemarca a venit în România pentru 11 zile. Duminică va începe lucrul şi o misiune de experţi din Israel

Pandemia de COVID-19 a provocat pierderea a 28 de milioane de ani de viaţă, în 37 de ţări, arată un studiu asupra impactului crizei sanitare

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite